Sub Carapacea de RaC

pe care să îl asculţi? Pentru virajul la dreapta ai verde intermitent dar e şi semafor roşu

Tu ce ai face dacă ai afla că suferi de ceva incurabil şi nu mai ai mult de trăit? (IPOTETIC vorbind): ♥ ai repara legăturile de amiciţie cu cei dragi, încerând să te împaci cu toţi...  te-ai împăca cu iubita şi ai face tot ce se poate ca să trăiţi fericiţi şi să vă bucuraţi de viaţă şi de prezenţa celuilalt? sau dimpotrivă: ♥ ai răci relaţiile, ai lăsa totul baltă astfel încât să te "urască" toţi şi să nu mai sufere atunci când vei fi dispărut (sau să sufere mai puţin), mai ales persoana pe care o iubeşti?

Spuneam într-un articol anterior, atunci când   s-a întors Caza , că am o minusculă colecţie de brelocuri. Ei bine, ajuns acasă am verificat "colecţia" şi am aşezat-o în vitrină ..să le am mai aproape. Nu, nu e asta vitrina, e doar un mod de a le expune. Toate sunt primite, "cadou". Cel de la Vodafone, nu e mare lucru, dar e acolo ca să fie la număr. De la orange nu mai am...le-am pierdut, iar de la cosmote nu am avut niciodată Cel de la Caza are cutia cea mai mare. şi cred că e cel mai scump..asta nu pot verifica şi nu mă interesează.  E un smart cu două locuri sculptat 3D  într-o prismă din cristal (din câte ştiu eu asta se face cu lasere) Trei din cele expuse sunt primite de la o singură persoană, în diferite perioade ale relaţiei. Dintre ele cel mai important (da fapt cel mai important din toată colecţia de până acum..şi poate pentru totdeauna) este cel în cutia neagră, prezentat mai jos. Nu ştiu cât costă, nu mă interesează, dar sentimental are valoare...

Vacanţa la Roman a fost... total neaşteptată şi deci diferită de cum speram şi planificasem mental. Optimistul din mine vede părțile bune , cum ar fi faptul că am petrecut o noapte la Mărășești în drumul spre casă,  am reluat legătura cu o amică; am dormit destul de mult acasă, dar nu aşa de mult ca de obicei...mai mult ca în Galaţi, asta e drept,  am făcut pentru prima oară cumpărături cu cardul şi am aflat că e fain tare..nu mai ai nevoie de mărunțiș, sau nu ai ai rest de primit, ba chiar la DOMO nici măcar nu mai ai de introdus PIN...te taxează ei tu doar semnezi; l-am vizitat pe Sena şi am fost Moş Crăciun pentru Laura (deşi aveam şi alte planuri cu costumul, dar s-au anulat); am ajutat-o pe sor-mea la curăţenie şi la deratizare; am băut sucuri naturale de proaspătul cumpărat storcător: am condus din nou după o pauză de două luni...ce bine a fost înapoi în maşina lui Sena . Nu a fost mult, doar până la Kauffland şi retur, dar am savurat din plin...

...mai bloguieşte lumea. De câteva zile nu mai am ce face pe calculator ..adică aş avea ce face dacă aş fi în Galaţi la PC-ul meu, dar aici nu am. Intram pe gmail: GOL; pe yahoo: SPAM şi unele mail-uri pe grup; intram pe blog: mai nimic nou (nici eu nu postez de aici de acasă decât filme, e prea incomod să tastez lungi epopee - recuperez începând de mâine). Ei bine azi au mai revenit două persoane în blogosferă, Monica şi Andreea . Nu le fac reclamă gratis ...ci mi-au plăcut postările, mai ales ce a scris Monica: " m-am trezit în braţe calde şi cu săruturi moi , de care m-am bucurat în voie şi am petrecut timp preţios cu întreaga familie şi cu prieteni de suflet sosiţi de pe alte meleaguri. Cei dragi au fost încântaţi de cadouri, lucru care m-a făcut nespus de fericită, pentru că m-am străduit să le găsesc ceva care să-i surprindă cât mai plăcut. Am simţit şi spiritul Crăciunului, contrar aşteptărilor mele, m-am bucurat de zăpadă, luminiţe, globuri, brad şi am ascultat mu...

First of all must go Your scent upon my pillow And then I'll say goodbye To your whispers in my dreams And then our lips will part In my mind and in my heart Caus your kiss Went deeper than my skin Piece by piece Is how I'll let go of you Kiss by kiss Will leave my mind one at a time One at a time First of all must fly My dreams of you and I There's no point in holding on to those And then our ties will break For your and my own sake Just remember This is what you chose Piece by piece Is how I'll let go of you Kiss by kiss Will leave my mind one at a time One at a time I'll shed like skin Our memories of lazy days And fade away the shadow of your face Piece by piece Is how I'll let go of you Kiss by kiss Will leave my mind one at a time One at a time, one at a time One at a time Will i?

Totul va fi BINE!

Azi am ieşit iar "în oraş" .. aveam o mică treabă pe la sor-mea, restanţă de ieri. Mai întâi o oprire pe la ea la cabinet să iau cheia...apoi drumul m-a dus pe la ING să scot nişte bani, pe la "orange Shop", apoi o mică întâlnire accidentală cu Sena , alături de care am parcursul drumul spre garsonieră ..

...nu mă voi sătura niciodată de ea ...aduce atâtea amintiri unele plăcute altele dureroase ...merge cu starea mea de acum ...e o melodie grozavă şi ţi-o dedic. Da, ŢIE!

Aşa cum planificasem de sâmbătă, azi am ieşit să fac nişte cumpărături... nu mare lucru, nu vă gândiţi la zeci de sacoşe sau coşuri de supermarket pline ... Am plecat mai degrabă în misiune de documentare şi cercetare. O mică haltă  pe al ING m-a informat că (finalmente) am primit bursa pe card ..sau mai bine zis bursele. Fără această informaţie nu aş fi avut curajul să mă avânt la cumpărături, mai ales să aveam planuri să iau chestii importante ..dacă nu azi, măcar să analizez preţurile şi să fac planul.

... să mă laud că am primit un cadou grozav?? Da, vineri mi-a fost înmânat un cadou neaşteptat, minunat, şi extraordinar de original. Nu mă aşteptam nici în o mie de ani la asta, mai ales că nu era nici un fel de ocazie specială. De fapt, nu e vreo ocazie trecută în calendar sau în buletin, dar a fost ceva special; orice zi este specială dacă te bucuri de ea, dacă ai cu cine să o petreci, dacă reuşeşti să uiţi de cotidian şi de probleme ..şi de faptul că ai îngheţat în gară o oră şi jumătate.... Da! a fost deci o ocazie specială, mai ales luând în considerare că de azi ... Nu vă zic ce am primit ...ca să muriţi de ciudă şi curiozitate! de la mine, numa' bine

Din această dimineaţă este iar linişte...Am rămas eu şi gândurile! Nu mai intru pe messenger ... mă tem de ce voi vedea, sau mai ales de ceea ce nu voi vedea. De asemenea, nu mai am timp de messenger, şi nici nu am vreun motiv să fiu online. Telefonul mai sună rar... e şi el aproape inutil. Îl mai păstrez pentru două zile şi gata, de marţi se schimbă numărul: e perioada "aceea" a lunii.  Mă mai sună tata sau vreun coleg, şi de aceea nu renunţ la el încă. Teme, desene, mult de scris şi mult de citit, şi din când în când, blog....asta e vacanţa ..nu mai menşionez treburile prin casă şi cumpărăturile. Să ne auzim cu bine înainte de sărbători, când ne vom face urale frumoase şi vom petrece cu familia. Apoi ne vom reîntâlni să facem rezumatul şi să ne lăudăm cum şi cât de frumos am petrecut. photo source :  laist.com  originally by   _KOAN_ on Flickr. de la mine, numa' bine

că tot am vorbit de brad:  UPDATE: Venise mai devreme la uşa mea, vecina de sus cu prietenul ei, să îmi ceară cheia de la intrarea în subsol. Nu era necesar neapăat dar a menţionat şi motivul "ţi-o aduc înapoi imediat, cobor doar să aduc bradul". Acum, urmărind  Cireaşa de pe Tort ,  am auzit colinde de Hruşcă venind din direcţia tavanului. Aşadar vecinica mea,  fosta mea colegă de V-VIII, face bradul în sunet de colinde şi mai ales, alături de iubit....ce frumos..ce romantic ... (nu e de ajun..dar tot e mai bine decât mine :P ..nu mă plângeam, doar constatam) Nu, ea nu va citi asta fiindcă nu ştie de această pagină ..de fapt nici nu am adresa ei de mail...Nu prea am mai vorbit după finele clasei a VIII-a decât acum un an sau mai mult când am aflat că s-a mutat cu familia exact în apartamentul de deasupra celui în care locuim noi...ce coincidenţă. de la mine,  numa' bine

Eu sunt, aşa cum am mai spus, un tip romantic. De fapt ştiţi asta, mai ales dacă aţi citit blogul meu sau dacă mă cunoaşteţi destul de bine în mod personal; şi de aceea îmi place să fac unele lucruri altfel, aşa cum nu se mai fac prea des în zilele noastre. Nu voi enumera pentru că îşi pierd calităţile. Sunt lucruri care trebuie să rămână private, intime, altfel îşi pierd farmecul

Eu sunt adeptul tradiţiei de a orna casa şi bradul în Ajunul Crăciunului, cu căldură în casă şi suflet, cu sunet de colnde şi miros de prăjituri....dar astea sunt vise... poveşti... niciodată nu se întâmplă aşa. Ajuns acasă, am regăsit bradul nostru cel de plastic ..împodobit de surorile mele... În lipsa mea, nu a avut cine să pună beculeţele în el. Ştiţi prea bine că ele se pun primele, aşa că am demontat tot bradul pentru a putea monta instalaţia. Am pus şi scos de vreo trei sau patru ori beculeţele fiindcă nu îmi plăcea aranjamentul....eu şi piticii mei suntem minuţioşi ... Hmm ...Beculeţe..globuri..diferite alte ornamente ...bradul e gata ..Mă duc mâine să cumpăr nişte girlande să se potrivească cu bradul şi gata ..până atunci nu pot spune că e împodobit bradul... :P Am ornat puţin şi prin casă ....voi reveni cu poze după anul nou, când ajuns în Galaţi voi putea descărca şi edita imaginile. (21.dec) Se pare că am revenit cu poze mai devreme decât planificat, doar cele de ...

Plănuisem de joi seara să plec acasă. Aşa cum am explicat anterior trenul de dimineaţă a fost anulat datorită unui accident pe calea ferată. M-am întors împreună cu bagajele mele în camera de cămin şi băieţii au rămas uimiţi de revenirea mea. S-au trezit şi ei, şi-au pregătit bagajele şi au plecat acasă. E clar...a venit vacanţa! Rămas singur în cameră mi-am scos la imprimantă mersul ternurilor, sau mai bine zis porţiunea care mă interesa pe mine. Am mi păpat ceva şi am plecat la gară pe la 14.18 (trenul era la 15.22).

Eu nu înţeleg de ce suntem aşa de hoţi? Şi nu am să înţeleg vreodată. Ei bine, am plătit căminul..acum multe zile ..nu e relevantă dată. Am plătit tot 82 de lei, cât e o lună întreagă, deşi e vacanţă, şi nu stau în cămin. Pot sta, Caza stă aici şi în vacanţă, şi m-am trecut şi eu pe listă cum că stau ..deşi plec azi (dacă reuşesc) şi nu mă mai întorc până la anu'. Deci, deşi e vacanţă, regia de câmin se plăteşte la fel, indiferent dacă locuieşti sau nu în cămin.. Dar bursele de ce nu rămân la fel? Bursele de ce se micsorează dacă apare o vacanţă? Doar orfanii şi cei cu cardiopatii sau nu mai ştiu ce boli primesc şi în vacanţă (cred că mă încadrez şi eu printre ei, dar nu sunt sigur .. că şi eu am probleme cu inima ). De ce se întâmplă în aşa fel încât atunci când ai de dat bani, niciodată nu există şansa să fie mai puţin, dar când e vorba să primeşti, de cele mai multe ori sunt mai puţini decât ar trebui. Acelaşi lucru ca la schimbul valutar: îi dai valută - îţi dau o sumă d...

Nu, nu am laptop şi net mobil, nu, nu vă tastez din trenul în care trebuia să fiu fiindcă nu am mai plecat. Am ajuns dimineaţă la gară mi-am luat bilet abia abia...mă temeam că pierd trenul...Plec, ajun la linia 1, mă sui în tren...locuri berechet, căldură...numai bine.

S-a terminat cu facultatea pe anul ăsta...şi vacanţa e scurtă ..apoi e sesiunea....şi timpul e scurt. Conştiinţa mă face să îmi bântuie prin cap numai teancuri de cursuri şi planşe..şi toate porcăriile

Da, tot nervos sunt...deşi a  fost bine azi la cursuri..a tecut şi analiza ..am terminat pe anul acesta cu facultatea... Dar nu din cauza facultăţii sunt nervos..sau, mă rog nu e direct vinovată.  Vreau să plec acasă în vacanţă şi să îmi iau cu mine cursurile aşa că am pus pe un stick câteva fişiere .doc şi azi după cursuri am plecat la xerox să le listez.  Primul fişier avea 100 de pagini şi tâmpa aia de la xerox mi le-a listat pe o sigură parte. Unde mai pui că e şi scump..10 bani/o faţă , 20 bani 2 feţe. Să mor când am văzut ..acum am ditamai teancul cu un curs de 100 de pagini pe 100 de foi. restul fişierelor nu le.am mai listat..mi-am băgat picioarele în el de xerox tâmpit! Şi m-a întrebat "color?" zic eu: nu, alb negru faţă verso ...că aşa m-am obişnuit, necrezând că e necesar să ,menţionez aşa ceva. Şi ea replică: "prea târziu mi-ai zis faţă/verso" Orice om întreg la minte când vede un document de 100 de pagini se gândeşte la două feţe. Sau p**a mea...

A venit iarna la Galaţi ..... Dimineaţă m-am trezit pentru o nouă zi de cursuri, şi surpriză ...pardon surprize. Prima: nu era curent (şi la ora 7 nu prea se vede în cameră nimic). Surpriza 2: a nins peste noapte..deci era zăpadă afară.

Veniţi la noi pentru orice problemă ..rezolvăm totul! De la mufări cablu de reţea, la reparaţii monitoare şi laptop-uri. Da, păi...acum ceva timp am demontat împreună cu Caza un laptop, în încercarea de a repara difuzorul ... bineînţeles, acum funcţionează totul perfect Am apucat şi eu să văd cum arată maţele unui Acer ...şi ne-am contrazis puţin, că aşa e normal când se întâlnesc două minţi luminate de becuri diferite....

" C-o mână mă mângâiai cu alta tu mă furai "

Viaţa la cămin se spune că e frumoasă. Ai scăpat de acasă, eşti liber...nu e foarte scumpă cazarea, masa la cantină e şi ea la un preţ modic... Dar păcat că mulţi studenţi care stau la cămin sunt idioţi şi nesimţiţi. Hai să vedem mai detaliat. Există în centrele noastre universitare mai multe tipuri de cămine. Şi clasific strict în funcţie de comfortul lor.

dacă tot am început să public status-uri voi începe o nouă rubrică specială pentru ele...

A fost ziua Elenei în această seară şi s-au adunat băieţii în cameră şi au petrecut..şampanie, bere, tort, lumânări, muzică, dans ...râsete...tot tacâmul, că doar o viaţă  avem! Adică ei au petrecut, eu am stat în colţul meu şi mi-am văzut de treabă.

fiindcă nu pot să înfrunt decizia ta fiindcă mi-ai impus răspunsul fiindcă replica ta nu a fost o întrebare ci o afirmaţie, deci nu pot răspunde ci pot doar accepta în tăcere fiindcă acum cuvintele nu îşi mai au rostul fiindcă oricât aş încerca să îţi vorbesc nu am ce să mai fac să îţi schimb ideea fiindcă ai spus destul de clar  tot ce vroiai să spui fiindcă deşi nu înţeleg, deşi aş vrea să îţi explic că lucrurile nu sunt aşa cum ai zis, nu are rost să te mai bat la cap fiindcă sunt ascultător, şi mă voi conforma. fiindcă mi-am dat prea seama târziu că prin discuţia de ieri am stricat cam tot, şi am devenit stresant fiindcă nu mai am nimic de spus.....oare? De aceea, de acum va fi linişte, din partea mea

Asrtăzi vom vorbi despre porecle. Voi aveţi porecle? Nu mă refer la cele urâcioase, date de copii când eraţi mici sau de cei care vă invidiau sau vă erau antipatici. Nu mă refer la cele de genul " crăcănatul " sau " aragaz cu patru ochi " asta era pe vremea copilăriei mele o mare jignire.

Vai de când nu am mai scris (articolul anterior face excepţie fiindcă după cum am spus..e început pe 30 Noiembrie) Am cam neglijat calculatorul şi blogul din lipsă de timp...că de scris aş fi avut unele chestii. Voi încerca să revin şi să alung praful de pe tastatură, dar în timp...fiindcă am multe de făcut pentru facultate, şi somnul nu e nici el de neglijat. Să intrăm deci în subiectul acestui articol şi să vă povestesc de ce am avut un weekend minunat. Aşa cum am făcut în fiecare weekend luna trecută, de când cu accidentul meu idiot, am plecat la Roman să petrec sfârşitul de săptămână. Această excursie nu avea să fie similară celorlalte datorită mai multor factori. În primul rând, nu am mai plecat cu microbusul. De ce? fiindcă microbusul pleacă doar dimineaţa şi am avut treabă vineri dimineaţă, deci hotărăsc să plec cu trenul de la 15.30.

În mica mea listă de bloguri pe care le urmăresc este Andreea  , şi pe 30 noiembrie a avut un bilanţ tare drăguţ ..mi-am zis să îl fac şi eu, dar iată că un articol început pe 30 noiembrie, (La mulţi ani nouă) îl închei abia acum..pe 7 decembrie..din lipsă de timp. Iată şi bilanțul meu: