Sub Carapacea de RaC

Dragii mei, ziua de 21 mai a fost o zi foarte frumoasă pentru mine din mai multe motive, dar cel care a pus „cireașa pe tort” a fost momentul când am citit câștigătorii campaniei Recolamp și am constatat că am fost pe locul 2 (locul 1 în clasamanetul juriului). Sincer, mi-a încheiat perfect ziua! Știți prea bine cât de mult îmi doream un smartphone, iar acum visul a devenit realitate :D Nu am să mă mai lungesc prea mult în cuvinte, las clipul video de mai jos să vă arate ce am primit azi prin curier!

Skip to the english version Miercuri seara pe când mă întorceam de la întâlnirea Mecanturist , am găsit prin dreptul florăriei de pe strada Basarabiei un ecuson. Ochiul meu de vultur nu ratează nimic... l-am antrenat de mic, adunând toate măruntaiele de pe stradă... Era ecusonul unui elev de la Școala 25, așa că mi-am propus să-l duc la secretariat. Fiindcă joi n-am avut timp să ajung pe acolo, abia ieri, după examen, prin ploaie și furtună (ca să sune mai dramatic) am reușit să trec pe la școală (no, da chiar ploua afară :P ). La intrarea în școală, o mogâldeață stătea într-un colț, la un mic birou, cu ditamai condica în față, pe post de „ elev de serviciu ”.

Vă povesteam că am un telefon vechi și vai de capul lui, nu? Ei, telefonul ăsta a fost bun la vremea sa, era chiar foarte bun, dar acum s-a demodat. Mă găseam săptămâna trecută într-o dilemă groaznică. Aveam să plec din oraș, departe de tehnologie și laptop, departe de internet, dar urma să primesc un mail important, la care era musai să răspund în timp util. Ce să fac, cum să fac? N-am smartphone și nici tabletă, laptopul era prea greu de cărat așa că eram puțin blocat. Mai apoi mi-am dat seama că telefonul meu, așa vechi cum este, a fost creeat cu posibilitatea de a se conecta la internet. Oare nu puteam face în așa fel încât să deschid gmail cu ajutorul lui?

Telefoane Smartphone Am mai discutat aici pe blog despre telefoane, am enumerat acum un an sau doi ce telefoane am și de atunci nimic nu s-a schimbat. Însă de la o vreme au început să mă enerveze lipsurile pe care le au aparatele astea două pe care le am. Mai bine spus, îmi surâde ideea de a avea un smartphone și am tot început să caut. Nu-mi permit să iau unul nou așa că ținta mea sunt forumurile și caut și tot caut un telefon care să mi se potrivească. Și cred că am găsit unul, pe care nu mulți l-ar alege, un telefon mic dar performant.

Copii și părinți Copii Hi-Tech Că nu sunt de acord ca toți puștii să aibă telefon mobil, am mai spus, cred, și cu alte ocazii. Că sunt nedespărțiți de aceste telefoane, de parcă ar fi sfârșitul lumii dacă ar ieși la plimbare fără ele, mai are rost să spun? Înțeleg adulții care au într-adevăr treburi de rezolvat, telefoane urgente, servici, afaceri și cine mai știe ce nevoi și e musai să fie cu telefonul și la budă... dar mucoșii ăștia? Nu am să mai zic de radiații și de faptul că le dăunează sănătății, că oricum nu mă ascultă nimeni. Da, mulți motivează că dau telefoane copiilor pentru a-i putea controla oricând, sau mai frumos spus: pentru a ține legătura cu ei la orice moment. Dar totuși... Pentru ce are nevoie un țânc de ultimul model de smartphone?? Ce are el atât de important de făcut încât nu-i ajunge un telefon banal? (vorba vine, că de fapt puține mai sunt telefoanele banale)

Telefoane Mobilitatea și Internetul Se întâmpla să fie vacanță, și am plecat acasă cu tot bagajul inclusiv laptopul. Chiar dacă nu am internet la părinți, mai găseam eu treabă de făcut pe el și în mod offline, că am destule poze de prelucrat.... dar tot mai bine e cu net :D Din fericire sor-mea are un stick de net, și pe timp de zi, cât e la muncă s-a gândit să mi-l lase mie, să mai văd și eu ce se mai întâmplă prin blogurile vecine și să fiu la curent cu noutățile. E drept că fără o conexiune la internet, calculatorul devine în scurt timp plictisitor. Și uite așa mă apucasem să scriu un articol, special pentru acea zi... adică voiam musai să îl public în acea zi, că  altfel își pierdea tot farmecul, sau mai bine zis, nu mai avea rost. Dar pe la jumătatea compunerii sale se întoarce surioara și mă anunță că a terminat programul și că merge acasă... asta tradus înseamnă: Radule, rămâi fără net, căci ia stick-ul :((

... tot legat de telefoane. După cum vă spuneam în articolul anterior, am un telefon „de servici” pe care îl folosesc doar în cazuri excepționale. Pe românește, e un telefon pe care sunt sunat, pe care sunt căutat, nu un telefon de pe care să inițiez eu apeluri. Drept urmare nu am mai încărcat de foarte mult timp contul. Anul trecut, prin septembrie (cred)  primeam un sms de la operatorul de telefonie mobilă, prin care eram anunțat că trebuie să încarc altfel îmi scoate din uz numărul, că perioada de grație a expirat...bla bla..  știți cum e! Mi-au dat răgaz o lună, așa că mi-am zis că am să încarc până atunci... dar am uitat (de fapt nici nu voiam să dau bani pe credit, că aveam minute pe telefonul personal :D )

De pe vremea sfântului BEEP, era o idee să respingi un apel primit  în eventualitatea că a fost accidental. Respectiva persoană, dacă într-adevăr te căuta, va suna din nou. Simt că trebuie să explic, pentru cei mai mici dintre voi, că vremea sfântului beep era acum câțiva ani când nu existau oferte cu milioane de de minute naționale și mesaje fără număr, nu existau telefoane cu WiFi, nu existau ecrane tactile... ce mai? Erau telefoanele alea monofonice sau, dacă aveai noroc la un polifonic (când au apărut)... erai cel mai tare din curtea  școlii  liceului!

Astă seară am avut chef de ceva ușor și fiindcă îmi făceau cu ochiul legumele din frigider, m-am hotărât să fac o salată. Am încetat de mult să respect rețete, prin urmare am pus tot ce am crezut de cuviință din cele disponibile. În imaginea din dreapta se disting, înainte de amestecare, varza, roșiile, puțin morcov, un ardei roșu și porumb dulce. Am mai adăugat apoi cubulețe de telemea și de carne, sare ulei și puțin oțet, așa că a ieșit la final exact ca salata care se găsește la fast-food și pe care dai mult mai mulți bani.

0 blondă vine la doctor cu urechile roșii.  Doctorul întreabă:  - Ce s-a întâmplat cu urechea dumneavoastră?  Blonda zice: -Călcam rufele când a sunat telefonul și din greșeală mi-am pus calcătorul pe ureche. Neconvins doctorul: - Și ce s-a întâmplat cu urechea cealaltă? - Am încercat să sun salvarea!... * * * Și iată că mergeam cu Mircea spre o sală de cursuri de prin piața Energiei. Eu eram „cunoscătorul”, eu l-am luat după mine și din cauza mea am început să căutăm. De fapt știam doar adresa de pe hârtie, văzusem pe internet o hartă cu mult timp în urmă deci aveam doar o vagă ideea cam pe unde se află clădirea. Și am mers și tot mers, dar se cam termina orașul, ajunsesem aproape de viaductul care duce la combinat, dar tot nu găsisem strada pe care să virăm la stânga. Și fiindcă păream rătăciți Mircea bagă mâna în buzunar și scoate telefonul.....câteva atingeri și mă dumiresc: acolo era strada....acolo mult în spate. Așa e că ar fi fost mai bine să...

foto source via google image search ... vă sfătuim să o faceți acum! Cei de la ambulanță solicită următoarele! Constatat este faptul că în accidentele de trafic cei mai mulți dintre răniți au telefoane mobile la ei. Însa în cazul răniților cu care nu se mai poate comunica, nu se știe care din lista lungă de numere trebuie apelat pentru a contacta apropiații lor. Asistenții și medicii de ambulanță sugerează ca datele persoanelor de contact în caz de urgență să fie însemnate de toată lumea în același fel. Însemnul recunoscut pe plan internațional este: ICE (= In Case of Emergency = " în caz de urgenţă ") Sub această însemnare trebuie specificat numărul de telefon a acelei persoane care, în caz de urgență/necesitate poate fi apelată de către poliție, ambulanță, pompieri. În caz că doriți să specificați mai mult de o astfel de persoană se procedează în felul următor: ICE1 , ICE2 , ICE3 , etc. Este ușor de efectuat, nu costă nimic și în caz de urgență poate fi un...

Păi, dacă tot am fost informat de acest concurs  , merită să încerc şi eu... În primul rând, nu o fac pentru premii! De ce?  În mare pentru că al meu blog în construcţie nu trebe promovat până nu e gata. Şi dat fiind faptul că în scurt timp e posibil să rămân fără PC şi deci internet, nu voi putea să lucrez la el. Vreau în schimb critici cât mai multe. Să fie aici începutul campaniei " Nu mă lăuda " (by raduclapa, când va fi gata site-ul) Îmi amintesc că eram mic şi mergeam spre liceu, şi am văzut "un nene" cu telefon mobil la ureche. (am zis liceu, dar chiar eram mic, fiindcă asta se întâmpla pe la începutul clasei a 9-a). Era o jucărie micuţă argintie şi cu clăpiţă şi mi-am zis că atunci când voi creşte mare şi îmi voi lua un telefon, acesta va fi cu clăpiţă. Pe vremea mea copii de grădiniţă nu avea telefoane cu cameră (de zi, de dormit sau bucătărie), mp3,  milioane de culori şi carduri de 8 gb. Şi nu era competiţia asta între companii, sau nu era aşa vizib...