Mașini Panică Eram pe drum, cu mașina plină și cale lungă de parcurs. Am ajuns la un moment dat în Brașov și la al doilea viraj am intrat pe o stradă minunată, aerisită, curată, pavată, clădirile frumoase, renovate erau perfect asortate cu împrejurimile și dalele de pe trotuar. Totul era frumos și era miezul zilei. Nu era programată o oprire, dar am tras pe dreapta în fața unui logan roșu și am ieșit să ne minunăm de frumusețea străzii respective. Era ca într-o poveste și, pornind de la ideea că nu stăm mult nu am mai încuiat mașina (nici nu voiam să mai opresc motorul, dar am făcut-o). Tot mergând pe stradă am găsit diferite tarabe cu bunătăți și suveniruri și tot plimbându-ne se lăsa seara, deși abia plecasem din parcare. Cu mașina în gând m-am întors de îndată la parcare lăsându-i pe ceilalți să continue vizita. Surpriză, mașina nu era acolo!
