Sub Carapacea de RaC

Concursuri Online Oare a fost blat? Recent s-a încheiat un concurs de Video Blogging și am spus despre asta chiar înainte să plec în Blogroll Tour . La momentul respectiv eram supărat, foarte supărat... mai supărat decât la orice alt concurs, fiindcă pentru acesta muncisem câteva zile... Dar nu contează. Eram supărat dar nici vorbă să-mi treacă prin cap gânduri urâte, cuvinte obscene sau acuzații la adresa cuiva. Nu, spre deosebire de ce spuneau alte guri, eu nu am crezut că e blat, că ar fi fost un concurs aranjat sau că s-au făcut măgării. Nu! Eu eram împăcat cu faptul că am pierdut din cauza părții audio a review-ului meu. Nu a fost așa minunat video-ul meu, sunt conștient de asta, puteam munci și mai mult, puteam fi mai atent la cum vorbesc (sau mă amăgeam singur că ăstea ar fi motivele pentru care nu am câștigat)... deci eram supărat dar împăcat.  Dar între timp, gândind la rece, constat tot felul de detalii care mă fac să dau dreptate gurilor rele. Nu num...

așa cum am zis mai demult, îmi place sa fac cadouri, imi place starea de extaz a persoanei care deschide un cadou...dar eu, nu vreau să primesc, nu vreau nimic. Nu știu să primesc cadouri, nu îmi place, și nu consider că merit cadouri... Cu toate acestea am primit foarte multe daruri de la cei dragi. Dintre toate, două îmi sar în minte acum la capitolul originalitate: unul de crăciun, acum doi ani, altul abia primit. Primul se remarcă prin originalitatea conținutului, adică am primit o ștampilă de buzunar personalizată. Mi s-a părut și mi se pare cel mai original cadou primit vreodată....eu spre exemplu nu m-aș fi gândit vreodată să fac un asemenea cadou. A fost bestial mai ales că era ambalat în hârtie și la pipăit părea a fi un nunanțator, sau ceva de genul....surpriza a fost imensă. Al doilea și cel mai recent se remarcă prin originalitatea livrării. Se face că în ultima lună l-am ajutat pe Mircea să renoveze abia ahiziționatul apartament al surorii sale. Din păcate am plecat ...

Primit pe mail, aliniat şi "diacritizat" :D : Articol preluat de pe 9 a.m.. Cu o istorie veche de sute de ani, Ziua Păcălelilor, "sărbătorită" în majoritatea ţărilor pe 1 aprilie, a născut farse pe cât de originale, pe atât de sugestive pentru naivitatea "victimelor" , dispuse oricând să creadă că tot ce zboară se mănâncă. Cea mai veche păcăleală datează din 1915 , când, un pilot francez de pe frontul primului Război Mondial a survolat tabăra germană şi a aruncat o încărcătură ce părea a fi o bombă. Soldaţii germani au fugit speriaţi în toate părţile, însă, după ce au constatat că nu se produce nicio explozie, s-au apropiat discret de "bombă" care, de fapt, era o minge de fotbal însoţită de mesajul "Păcăleală de 1 Aprilie". La 31 martie 1940 , Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a dat publicităţii un comunicat prin care anunţa că a doua zi va veni sfârşitul lumii. Radio KYW a transmis: „Cele mai mari temeri ale noastre...