Sub Carapacea de RaC

The hardest thing in writing something, just like in a new trip, is to start. For the writing there  is always the question of ” How should I start? What should I write first? ” and for a journey, like this one I am telling you about now, the problem is usually ” Do I really wanna wake up so early? But I don't wanna get out of bed! ” Yep, that's exactly what happens every time! I get very enthusiastic about the trip so I cannot fall asleep too early, and in the morning I don't wanna wake up :D The story you're about to read is about a trip I made on March 14, 2015 - Pi Day. You know, because 3.1415926... is Pi? Same as the date 3 14 15! Yep, nice one, right? In geocaching, today you could earn two souvenirs (we talked about souvenirs in the past ): one if you find a mystery cache and one if you attend an event on this day. On Fyn (which is the island I currently reside) there were two Pi Day Events: one in the morning, in Svendborg (all the way in the south o...

Dacă vă spun că ieri, 28 Decembrie am plecat pe bicicletă până la Piatra Neamț probabil că veți avea reacții de genul: Cum?? Să pleci pe bicicletă în Decembrie așa departe?? Pe vremea asta?? (de ieri, nu de azi)? Cu bicicleta aia cu roți atât de subțiri?? If I were to tell you that yesterday, December 28th  I cycled to Piatra Neamț (a city located 47 km away from my home city) and back, you might say to me that it's a crazy thing to do, in this time of year, so far and specially on that race bike with thin tires and wheels. Dar dacă ar fi să vă spun că de fapt ieri am pedalat nu 6 ore (cât am făcut până acolo și îanpoi data trecută ) ci 12 ore și că cineva a alergat cot la cot cu mine până la Piatra Neamț și înapoi, plus încă ceva .. mai precis 100km într-o singură zi, atunci vi se mai pare o așa mare nebunie ideea de a pedala până la Piatra și înapoi?  Nu prea, nu? But if I were to tell you that I did not cycle 6 hours (the time that my last trip to Piatra took) but...

Geocaching poți să faci oricând fără nici un motiv special, dar ca orice altă activitate există riscul să te trezești uneori că nu ai chef, sau nu găsești motivație sau mai știu eu ce. You can go geocaching anytime, without a special reason, but like any other activity, sometimes you could find yourself not in the mood or without motivation. Dar avantajul în geocaching e că găsești nenumărate metode de a te motiva și de a menține jocul palpitant, dacă doar căutarea cutiilor devine uneori plictisitoare... But unlike other activities, the advantage of geocaching is that you always find ways to keep the game exciting, if at some point simply finding boxes is not enough for you. De exemplu unii geocacheri vânează anumite tipuri de cache-uri sau vizează anumite cache-uri „provocare” (challenge cache) care te determină să cauți cache-uri într-o anumită ordine, de un anumit fel sau care conțin anumite cuvinte... Există o mulțime de provocări fiindcă autorii sunt foarte creativi :)...

Am decis că am să profit cât de mult pot de vreme, de timpul liber și de bicicletă, pentru a vizita cât de mult pot din împrejurimi. Și uite cu asta pot spune că am început: o excursie la castelul Egeskov. E o combinație între bike trip, castle trip (visit) și geocache trip. Recunosc, ideea de a vizita castelul Egeskov a venit din partea lui Silviu (despre care am mai scris recent) și probabil că nu am fi făcut-o acum ci am fi amânat-o, dacă nu eram constrânși de faptul că Cyrielle mai avea să petreacă doar câteva zile în această țară, înainte de a se întoarce pe meleaguri franceze... Distanța nu e mare, aproape 30 km dus, dar fiindcă e mult de vizitat la castel (informații găsite pe site) am decis să plecăm dimineață, cât mai devreme, pentru a avea ziua întreagă la dispoziție. Așadar în ziua de miercuri 30 aprilie pe la ora 8 dimineața, am pornit pe drumurile însorite ce duc la Castelul Egeskov.

Prin geamul trenului care tocmai se punea în mișcare, privirea îmi străbătea întunericul nopții, urmărind cum ea rămâne în urmă, în gară, într-o ploioasă seară de luni, 30 septembrie. Atunci am văzut-o pentru ultima dată, dar nu era nici urmă de tristețe sau regret în gândurile mele, ci pură adrenalină fiindcă totul se întâmplase atât de repede. Atât de repede că abia abia am reușit să prind trenul înainte ca acesta sa părăsească gara.

Cam asta mi-a urlat prin cap în fiecare zi de când am rămas pieton (adică de la accident ). Roata era daună totală ... N-am mai recuperat decât butucul, așa că trebuia musai să fac rost de un mijloc de transport. La momentul acesta nu-mi permit să cumpăr niște roți noi sau o bicicletă (ideal ar fi una nouă) iar cum o mașină e scoasă total din discuție, singura opțiune rămasă a fost să trag o fugă până acasă, sa aduc „tancul”. Am plecat vineri din Galați, pregătit pentru o întoarcere pe bicicletă... adică am pus în bagaje doar cele necesare la drum, și eram hotărât să merg Roman - Galați pe două roți. Vineri plecasem la Iași unde am ajuns seara târziu « trăiască CFR :( » și am rezolvat treburile pentru care venisem. Sâmbătă, după ce am ajuns la Roman, am fost puțin la muncă și abia apoi mi-am dus bicicleta acasă. Nu pot spune că am muncit extraordinar de mult, nici la Iași nici la Roman, ba chiar somnul de vineri spre sâmbătă a fost minunat și odihnitor ( mulțumesc Adi ...

dar...

E un fel de masă critică... sau așa interpretez eu. Dacă ești din Galați sau chiar Brăila și ești proprietarul unei biciclete, vino și tu la Marea bicicleală. Dă join evenimentului de pe facebook și vino „La Elice” pe 31 Martie.

Cum vă petreceți ziua? Ați dormit până târziu? Ați servit micul dejun? Aveți planuri mari pentru restul zilei?  Ei bine, nu știu voi ce aveți de gând să faceți restul zilei sau serii, fiindcă-i abia dimineață, dar eu...

Skip to the english version Cred că meritam și eu o pauză ca să văd un film, nu? Ah, ce-mi place că folosim scuza asta mereu. Ne martirizăm chiar dacă nu am făcut nimic demn de aprecieri. De exemplu ieri  (duminică, 10 feb) n-am fost deloc productiv, dar cu toate acestea susțin că „meritam” o pauză video :D. În fine... Filmul ales, a fost „ Your Sister's Sister ” și vă mărturisesc faptul că inițial, doar numele m-a făcut să îl aleg. Pare un nonsens, dar pe parcursul filmului se înțelege de unde-i formularea. Nici nu căutasem trailer, habar nu aveam despre ce este, doar am aruncat un ochi și am zărit o secvență din timpul unui dialog de la început. Asta, plus denumirea filmului mi-au fost suficiente.

Titlul nu cred că vă surprinde deloc, dat fiind faptul că am anunțat într-un articol anterior acest gând de a pedala spre Piatra Neamț. Legat de acel articol, am de făcut o precizare: am constatat în acestă tură că localitatea în apropierea căreia m-am oprit atunci era Roșiori, nu Dulcești cum am crezut. Dar având în vedere cât de apropiate sunt, am putea spune că Roșiori e un cartier al Dulceștiului :D (cred că acum mă înjură locuitorii de pe acolo că mi-am permis să spun asta)... Nici pe Google Maps nu apare, de aceea m-am încurcat :P În fine, ieri (deși vineri a plouat și mi-a udat toate planurile și tot cheful de muncă, la propriu...), fiind o nouă duminică cu vreme frumoasă, am decis să mai pedalez un pic prin afara orașului.

Traseu de bicicletă 1838749 - powered by Bikemap   "Politeness is an inexpensive way to make friends." William Feather

Skip to the english version Astăzi a fost o zi frumoasă, am dormit până pe la ora 13 și apoi mi-am zis, dacă tot nu merg la muncă, că e cazul să mai ies prin oraș, eventual să fac niște cumpărături. Nu, nu chiulesc, dar e sărbătoare... sau a fost, pentru că, așa cum v-am obișnuit, ce pentru mine este „azi”, de fapt este ieri pentru voi (presupunând că lecturați aceste rânduri în ziua în care le public, în ziua în care primiți mailul).  Ce mail? Ăla pe care îl primești în fiecare dimineață dacă pe blog a apărut ceva nou... Dacă nu îl primești înseamnă că nu te-ai abonat încă. Da, aveam vreo trei magazine pe la care voiam să trec, pentru că în restul zilelor nu reușesc datorită programului, dar mi-am zis că, dacă tot ies, pot profita puțin de vremea călduroasă ca să fac o mică plimbare.

Check for english version below sau „ Un om, o bicicletă, un litru de apă,  o cameră foto și multe  amintiri de răscolit ” . (atenție, articol lung... înarmează-te cu o cană de cafea și ceva de ronțăit) Dealul Mărului e numele unui deal împădurit ce se află pe DN 15D (ieșirea din Roman spre Vaslui, după localitatea Gâdinți).  Nu știu de ce poartă acest nume.. poate de la merele pădurețe ce se găsesc pe acolo. Când eram mic și abia îmi luasem bicicleta, dealul ăsta era cea mai tentantă destinație pe care o puteam gândi. Era pe un drum național, era în afara orașului, era o rampă abruptă de urcat, eram încă puști... (vă amintesc faptul că am cumpărat prima bicicletă pe la 14 ani, din banii strânși la pușculiță) și deci ai mei nu erau tocmai de acord...

Eheheee, de când n-am mai tras o filmare... Dar v-am mai spus că n-a fost nici timp dar mai ales n-am avut unde... până acum. Pentru azi am să vă prezint un filmuleț din categoria mea de mini-tutoriale... Am să vă arăt cum se înlocuiește camera de la o bicicletă folosind o lingură și o furculiță (fiindcă așa a fost cerința, așa am făcut) Luați în considerare că acest filmuleț este pentru cei care abia acum învață să pedaleze, care încă nu sunt obișnuiți cu vaselina și cheia tubulară. Așa că, să nu vă aud că începeți să criticați că am filmat și am spus chestii banale, ok? Dacă sunteți atât de bine pregătiți în domeniu, mai bine dați un sfat util, nu încercări de a arăta cât sunteți de deștepți.  (paragraful de mai sus e cu  aviz amatorilor )

Deși am foarte multă treabă, și în mod normal nu m-aș fi oprit pe să scriu un articol, am primit azi un mail care m-a determinat să dau curs unei noi idei pe blog, și anume secțiunea de recenzii de site-uri, sau așa cum ați văzut în titlu: reWWWview . De asemenea am observat în feed că a fost o zi în care toată lumea a postat câte ceva... ce chestie! Am să încerc să trec pe la fiecare dar să termin cu articolul ăsta mai întâi.  De asemenea vreau să adaug că ceea ce voi spune e pur subiectiv (adică ține doar de mine și de ce-mi place mie: dar dacă sunteți de acord (sau nu) puteți să mă încurajați (sau să mă criticați) în comentarii sau privat. Dacă am uitat sau greșit ceva, sunteți liberi să vă exprimați. Vă anunț deja că e un review destul de lung fiindcă eram cam „aprins” dar nu vă speriați, e sub 20 minute (nu ca video blogul #5  :D ). Zic eu că ar fi util să îl urmăriți până la capăt. ( G.C.M. e de vină că am deschis această categorie)

Sâmbătă 7 Aprilie a avut loc la Galați competiția cross-country de anul acesta ( Gârboavele XC  - In memoriam Ana Radu ). Pentru cei ce nu știu, este vorba de un concurs off road de biciclete, concurs organizat aici la noi dar cu participanți din toată țara. Au fost, din ce am văzut eu la numerele de înmatriculare, concurenți din Galați, Brăila, Buzău, București, Constanța, Tulcea, Bacău, Iași, Timișoara, (mi s-a șoptit și Covasna)... și dacă am uitat pe cineva, vă rog să îmi spuneți! Eu? Eu nu am participat, deși cei care mă cunosc, probabil la asta s-au gândit când au citit cele de mai sus... Nu, eu am fost la acest eveniment doar ca spectator / fotograf. Păi în primul rând nu știam cum e, și mai important, nu aveam bicicleta în oraș! Oricum, ar trebui să știți că eu nu sunt genul care să participe la concursuri de MTB, eu o folosesc doar pentru pseudo-cicloturismul pe care îl fac . Și oricum, nu pot compara bicicleta mea cu ce minunății mi-a fost dat să v...

Sâmbăta aceasta pot spune că am dat startul sezonului cicloturistic al anului 2012 cu o mică excursie contra-cronometru spre casă Deși cam prost echipat pentru așa ceva, am reușit să ajung la destinație în timpul preconizat, sau mai rapid chiar. Acest episod e posibil să fie cel mai plictisitor de până acum, așa că aveți grijă, ați fost avertizați. Sunt cam obosit, așa că vă las cu filmulețul iar eu mă retrag la un capitol de somn :P (poate am să revin mai târziu cu mai multe vorbe, deși cred că am spus mai mult decât suficient în fața camerei.)

Vă spuneam luna trecută că am o nouă bicicletă și că abia aștept să plec la drum cu ea. Ieșirea de atunci era impropriu denumită inițiere, dar fiind prima dată când pedalam pe ea, am zis că merge așa ;;) . Ei bine, săptămâna asta i-am făcut adevărata inițiere, și dacă sunteți curioși să aflați cum s-a descurcat nu trebuie decât să citiți în continuare articolul ăsta lung.

update Aug 2012: S-AU DAT! Dețin și stau degeaba o pereche de role și o bicicletă, așa că le ofer cui dorește! Mai multe poze găsiți în album .