Sub Carapacea de RaC

Consolele sunt acele profile metalice în formă de L care se folosesc pentru montarea etajerelor sau rafturilor. Nu e o metodă neapărat estetică, dar destul de eficientă. Înainte să trecem la subiectul în discuție să vă prezint problema : de montat o etajeră pe un perete din BCA ( Beton Celular Autoclavizat ) pe care există plăci ceramice. Soluția : Prinderea consolelor cu dibluri de Ø8 și șuruburi, bineînțeles folosind un rotopercutor pentru realizarea găurilor.

În acest articol încerc să vă prezint o metodă de a tăia drept  pe lungime, folosind circularul de mână. Eu exemplific pe o scândură, dar metoda funcționează cu succes pentru orice fel de tăietură (tăiere plăci sau tăiere transversală) dar și pentru prelucrări cu alte unelte de exemplu pentru mașina de frezat (dar despre asta altădată). „ It's not rocket science ” dar sunt sigur că unora le va fi de folos.

Skip to the english version Case și construcții Casa din vis Fiindcă tot am început să spun despre casa de vis , m-am gândit să vă și ilustrez câteva din ideile mele, așa că am realizat (folosind un program de arhitectură) un model virtual al unei case. Adevărat, provocarea a venit datorită campaniei Blogal Initiative, dar ideile sunt vechi, foarte vechi... iar a-mi construi propria casă e încă unul din cele mai importate lucruri pe care vreau să-l realizez în timpul vieții. Pentru că proiectul nu e gata, pentru că nu am timp să mă gândesc acum la toate detaliile, vă prezint doar câteva imagini din zona de living-bucătărie-dining room:

(11min07sec) Cei de la Blogal Initiative m-au provocat prin cea mai recentă campanie  a lor, lansată în colaborare cu piatraonline.ro , să vorbesc despre casa mea de vis În mod normal, nu e o campanie la care m-aș fi băgat, dar tema mi-a picat atât de bine la coracon (citându-l pe Chinezu) , încât nu am putut rezista. Deși e fix pe „domeniul meu”, din păcate am atât de multe idei încât niciodată nu am putut să definitivez un plan exact al unei case de vis. Cu toate acestea vă pot explica măcar o parte din dorințele mele, și cum în scris ar fi fost mult mai complicat, am decis să filmez, folosind tema concursului ca temă pentru acest VideoBlog. Pe ici pe colo mi-am pierdut ideile fiindcă încercam să comprim toate visele și să dau cumva un sens povestirii dar cât mai pe scurt. Pe tema asta aș avea mult, mult prea mult de vorbit și explicat .... nu mi-ar ajunge toate cardurile de memorie pentru a înregistra tot ce am de spus despre casa de vis :)) Ca notă informati...

Roman Îngropăm parcul Faptul că orașul meu e în construcție și continuă schimbare, am mai spus. Faptul că unele modernizări sunt de-a dreptul idioate, am mai spus. Mai am de adăugat multe alte exemple, cum ar fi ceva despre trotuare, dar nu acum, fiindcă astăzi ne oprim asupra altui aspect. Era cândva un parc pentru copii. Nu era în cartierul meu, dar cel puțin de două ori pe an în tinerețea mea treceam pe acolo. Vedeți voi, era în drum spre bâlci (sau nu știu cum se numește la voi ceea ce la americani se numește carnaval)... la noi se numea bâlci și venea o dată pe an, timp de câteva zile. Lume multă, mâncare, băutură, tarabe cu de toate (ca la orice sărbătoare a orașului actuală) și de asemenea tot felul de mașinării și dispozitive în care „să te dai”: mașini care se tamponează, lanțuri, trenulețe, curse terifiante sau pentru copii, tir, curse de cai și tot felul de atracții.

De pe șantier Grădina publică De ieri Grădina Publică, nu mai e publică! Și nu aveți idee ce plină era în week-enduri și ce mișunau toți bucuroși pe acolo: copii, biciclete, bătrâni, adolescenți, role, trotinete, câini, bebeluși în căruț sau pe jos... toată lumea cu mic și cu mare! Dar de acum și până în mai 2013 e închisă. Au pus pe toate gardurile anunțuri de interzicere a accesului, au sigilat toate intrările în grădină și gata!

 Bineînțeles că ai putea să o duci la un atelier de sticlărie să realizeze cei de acolo toate găurile de care ai nevoie. Pur și simplu, când cumperi sticla sau oglinda, ceri și practicarea găurilor conform cotelor necesare. Dar dacă vrei să o faci singur, ai nevoie de un burghiu pentru sticlă  și o bormașină. Asemenea burghie se găsesc în magazinele de profil mai mari (gen supermarket), și prețul e comparabil cu prețurile burghielor pentru metal (și mă refer la cele care nu se tocesc la prima folosire).

Vorbim bineînțeles despre o galerie pentru perdea și draperie, nu despre o galerie de artă sau una fotografică virtuală. Am o problemă: niciunul din geamurile camerei nu are vreun fel de șină sau tijă, sau ceva de atârnat perdeaua. Restul camerelor din cămin au riglă de plastic pentru draperie și perdea, restul camerelor au și perdea și draperii, nu numai șina, restul camerelor....sunt restul :D

V-am dat motive pentru care să aveți perdea la cadă, acum e timpul să vă spun cum să faceți voi înșivă asta. Această instalare presupune o baie în care cada se află între doi pereți paraleli așa cum arată exemplul din partea stângă. Dacă configurația băii dumneavoastră presupune o cadă poziționată la colț, se optează pentru o altfel de bară (cel mai probabil cotită), care se fixează  în pereți și/sau tavan cu ajutorul diblurilor.

Să zicem că te afli în situația în care ai nevoie să demontezi ceva dar ai uitat cheia potrivită acasă... În cazul meu aveam nevoie de o cheie de 10, dar am luat de acasă una de 11. Asta doar fiindcă cele două chei arată la fel, doar că una e 10 cu 11, cealaltă 9 cu 11, dar ca aspect (material, culoare, vechime) arată identic. Din grabă, nu am verificat care pe din ele am luat-o. E drept că de cele mai multe ori cheia standard e 10 / 11, combinația 9 / 11 e foarte rară. Pentru a rezolva problema ai nevoie doar de o șurubelniță lată și cheia de care dispui. Eu am folosit o șurubelniță mai neconvențională, dar puteți folosi orice șurubelniță lată, atâta timp cât umple spațiul rămas între șurub (piuliță) și marginile cheii:

Ah, ce bun e un duș după o zi călduroasă la muncă! Foto linked from  here De cele mai multe ori la bloc, mai ales la apartamentele cu o singură baie, cada e și loc de duș; nu ai spațiul necesar celor două așa că sunt combinate. Așa e de când lumea, așa e apartamentul părinților de când mă știu chiar dacă nu îmi amintesc să fi folosit vreodată dușul din cauză că centrala cartierului era scoasă din funcțiune. De aceea nici perdeaua de duș nu era montată, că nu o foloseam. Asta se întâmpla demult!

Să dau o mână de ajutor lui Adi. Deși la vremea când am ajuns eu acolo munca era în toi, și mare parte din renovare se făcuse, tot am mai avut de treabă. Nu voi puncta ce am făcut pe zile, ci doar așa..pe scurt Am început cu niște drumuri cu mașina, în încercarea de a repara un circular mare...am reușit în cele din urmă și sper să țină cât mai mult. Apoi am avut un sezon de spart betoane . Nu prea mergea treaba cu sculele existente așa că a fost nevoie de artileria grea:

Exista în Roman un parc...Parcul Municipal era probabil o splendoare pe vremea comunismului, era, așa ca alte lucruri de atunci, în același stil... Dar anii au trecut și parcul a fost lăsat în ruină: leagănele s-au împuținat, teatrul închis, ajuns groapă de gunoi, WC, casă de toleranță și casă pentru vagabonzi. Parcul era des ca o pădure de când îl știam eu, era frumos, te pierdeai prin el. Țin minte că atunci când eram mic credeam că e fără sfârșit, asta fiindcă nu vedeai niciodată prin el și era o zonă în care nu călcasem.

  În ultima vreme mă împart în trei chestii...fizic, că la nivel mental mintea e împărțită în alte sute de bucăți..... Mă refer la faptul că e sesiune, deci am o grămadă de învățat...s-a dus un examen dar mai am trei....Pe lângă asta e cald, e vară....aș vrea să mă plimb mai mult, să merg prin parcuri, să merg în Iași că am de rezolvat niște chestiuni...să plec în țară, să plec la mare.....dar poate la anul :)). Și al treilea lucru e „munca de seară”, apartamentul din Neacșu pe care îl finisez cu Mircea. Nu pot spune că îl renovez fiindcă nu e realmente „lucrarea mea”, ci eu doar dau o mână de ajutor.  E apartamentul surorii lui, abia cumpărat și necesita unele modernizări. Nu intru în detalii, alta e problema pentru care m-am apucat de scris. Ideea e că momentan ei stau la casă...și se mută la apartament, când va fi gata. Eu asta nu pot să înțeleg nici în o mie de ani. De ce ar vrea cineva să se mute de la casă, la bloc? Eu personal nu aș da locuitul a...

Spuneam într-un articol anterior despre  faptul că eu aş folosi dormitorul doar ca dormitor. Păi da, dacă vrei să vezi un film o faci în living, dacă vrei să citeşti o carte, o faci oriunde e linişte, dacă ai de lucru sau de scris...există biroul. Dacă, de exemplu ai vrea să citeşti înainte de somn... iei o carte din birou şi o ţii pe noptieră până o termini, deci nu ai nevoie de o bibliotecă şi în dormitor...vrei să asculţi muzică în pat sau înainte de a adormi, pui pe noptieră " sursa de muzică " (că e casetofon / mp3player / mp4player / Ipod / telefon sau orice altceva)...sau asculţi radio la ceasul deşteptător...nu e nimic imposibil atâta timp cât te respecţi şi returnezi carte în bibliotecă sau Ipod-ul în sertar sau geantă .... Unii dintre voi poate ştiu că eu am probleme cu ordinea şi cu " locul corect al obiectelor ". Am o fixaţie pe chestia asta şi chiar dacă uneori din grabă sau oboseală sau lene mai arunc o haină pe pat sau pun periuţa de dinţi în paharu...

Uff, finalmente am reuşit să pun la zi pagina cu poze  şi am mai făcut unele schimbări. Din păcate am cam neglijat blogul deşi aş fi avut ce scrie. Păi da, sunt destul de ocupat şi am fost foarte ocupat săptămânile astea care au trecut. Chestii pentru şcoalăm chestii extracuriculare şi concursuri care bat la uşă mă ţin mereu în priză, mereu pe fugă, şi de multe ori treaz până dimineaţa.

Teoretic sâmbătă a fost ultima zi de muncă, dar fiindcă mi-am propus să plec doar după ce facem acoperişul, am mai stat şi azi. Acum că am revenit acasă am postat toate articolele offline, şi mi-am dat seama că săptămâna asta care a trecut nu am mai scris nimic..incredibil! Mamă! şi au fost o grămadă de chestii!

Mmmda, sâmbătă a fost o zi productivă. Ne-am trezit de dimineaţă şi am început munca. De fapt la ora 6 deja eram cocoţaţi şi repartizaţi fiecare pe treaba lui. Cici şi Mircea continuau cu polistirenul, adi şi giovani urcau grinzile cu macaraua, luku ignifuga scândura iar eu cu george sus pe casă prindeam centura şi grinzile. E fain să te prindă răsăritul muncind, e răcoare... aproape frig, şi e chef de muncă. Mai greu e să te convingi să te ridici din pat, dar apoi totul e perfect. Nu a trecut mult timp că am reuşit să mă accidentez şi eu. Băteam un cui (de 18cm) ca să prind una din grinzi, doar că poziţia nu era foarte bună... stăteam mai jos decât locul unde băteam...şi ratând cuiul o dată, ciocanul mi-a ricoşat din grindă în ochi! Da, am un ciocan minunat care are vârf. Nou nouţ, acel vârf e ca un ac. Noroc că e mai vechi ciocanul şi vârful s-a tocit, că altfel.... Ah, dacă era mai la prânz era bine fiindcă port ochelari de soare şi nu păţeam nimic, dar acum dimineaţa nu avea r...

 ohoohoo ce zi a mai fost şi azi... A început cu o trezire întârziată, cam pe la 07.56, apoi un început de muncă - câteva chestii mărunte, un transport de marfă... vreo 90 de baxuri de polistiren şi 75 saci de adeziv. Polistirenul a fost uşor, dar adezivul a fost amuzant de cărat. 7 oameni în linie aruncând saci de la unul la altul din camion până la subsolul casei. Amuzant mai ales că după primul palet au cam obosit braţele şi sacii mai cădeau pe drum, sau în loc să fie aruncaţi, erau căraţi până la veriga următoare..(oboseala asta). Mai apoi ne-am apucat de muncă şi am mutat macaraua la nivelul următor, am urcat nişte grinzi... am mai pus nişte osb... treburi mici , apoi a venit canicula şi pauza de masă. După pauză ne-am urcat înapoi sus la treabă dar era prea cald aşa că am mai stat la umbră să treacă soarele şi să mai discutăm, glumim, să decidem dacă mai lungim pauza... apoi din senin Mircea a dispărut, şi Cici a sărit cu ideea că a plecat să ia furtunul să ne ude (aveam ...

 Am vrut să scriu şi ieri, am vrut să scriu şi alatăseară..dar azi nu am mai putut sta fără să relatez păţaniile din aceste trei zile. Luni a fost o zi scurtă..adică a fost temporal la fel de lungă, dar nu am simţit-o tercând. Eu cu Cici am montat schele metalice şi am făcut schele din lemn iar băieţii mai aveau nişte întăriri de făcut pe la podea. Pe lângă faptul că era să cad de pe schelă, nu s-a întâmplat nimic spectaculos. (erau doar vreo 6 metri până jos...). Poate că timpul a trecut aşa rapid fiindcă eram odihnit după un weekend în care nu am mai plecat acasă, şi vremea era superbă..a plouat dis-de-dimineaţă şi a răcorit totul, apoi pe la 10 - 11 puţin. Ziceam de weekend...sâmbătă ştiţi ce am făcut, duminică am plecat cu geo la cumpărături..să ne mai luăm ceva de'ale gurii. Am petrecut vreo 4 ore la cumpărături din care 1h aşteptând să vină maxi spre iaşi şi încă o oră (pe ceas) aşteptând maxi dinspre iaşi spre dumbrava... criminal, mai ales a doua parte: cu bagaj şi obo...