Sub Carapacea de RaC

Pagini de Jurnal bi heapi Acest articol este strict personal, nu te aștepta la altceva! Pe lângă asta, mai e și destul de lung. Citește mai departe doar dacă ești de acord cu acest lucru.  Nu poți spune că nu ai fost avertizat.

Pagini de jurnal Extenuare Liniște... doar o muzică lentă în fundal, nici un glas nu se auzea. Eu, pe masă, întins pe spate și gol pușcă, plin de emoții și anticipare. Ea , în picioare, prin jurul mesei, făcea pregătirile necesare... Au mai venit încă două, să ofere asistență... iar tot ce aveam eu de făcut era să stau cât mai relaxat, și nemișcat. La un moment dat ea mă întreabă: Faci sport ? Eu: Păi nu în mod oficial, nu, nu sunt în vreun club sportiv, dar mai fac una-alta. Ea : păi văd că ești mai atletic, dar...

Pagini de Jurnal Weekend Irosit Azi ar fi trebuit să public un articol minunat, un Video Blog, un rezumat de tură și ceva în plus... În schimb, nu fac nimic din toate astea fiindcă, așa cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, tot așa, aproape nimic din ce aveam planificat pentru aceste trei zile nu s-a realizat. Ia să le luăm pe rând, dar mai întâi porniți muzica furnizată mai jos...

Dopuri O bere Sunt momente ca astea când mi-aș dori să fi fost și eu consumator de băuturi cu grade, să pot să trag o beție și să uit tot. Am auzit că băutura îți duce mintea departe și te scapă de griji.. oare cum e senzația aia? Nu, nu am de gând să încerc să beau, dar aș vrea să am capul goool. Mi-a plăcut această sticlă pe care am găsit-o la supermarket. Are un dop special care îmi amintește de un capac ermetic pentru borcan dar în același timp îmi amintește de acele dopuri expandabile din copilărie... Nu știu dacă mai există acum, nici nu știu cum să explic celor care nu au prins așa ceva, dar am găsit, cu greu, o poză exemplificativă  aici . Destul de ingenios mi s-a părut, copil fiind, acel dop reutilizabil :) . Reutilizabil până cedau garniturile... Dar nu știu câți dintre voi au nevoie de acest dop la bere? Adică bei dar mai lași și pe altă dată? Din 450ml mai ai de unde să mai lași? Sau, după fiecare gură pui dopul înapoi, doar așa ca să nu zici că nu l-ai fo...

Pagini de Jurnal O zi proastă O zi proastă ce a început la ora 00.00 când eram în plină operațiune de de reinstalare a sistemului de operare, și apoi toate driver-ele și programele aferente.  Am stat toată noaptea și am tot butonat fără să termin, M-am pus la somn abia pe la 4 dimineața și voiam să dorm doar o oră sau două. Bineînțeles că m-am trezit pe la 12. Calculatorul tot făcea update-uri. Nu am putut decât să mai pun câteva chestii la copiat de pe hdd extern, am mai stat puțin și apoi m-am întins în pat să citesc... și așa de bine am citit că m-am trezit pe la ora 18 când m-a sunat un coleg să mă roage să îi iau ceva de la cantină, că vine seara de la muncă și nu mai găsește deschis. Calculatorul tot nu terminase. M-am dezmeticit și mi-am dat seama că la ora 18 trebuia să fiu în cu totul altă parte, la un curs, cu Mircea, care de asemenea uitase. Bineînțeles că nu am mai mers nicăieri (deși mă pornisem la drum). Mircea a zis că nu mai merge, iar eu, plecând în ...

Despre mine Zâmbiți, vă rog? Una din cele mai mari probleme ale mele este timiditatea. O am de când mă știu și nu reușesc să scap de ea. Aș putea spune că e cel mai mare impediment în calea dezvoltării mele fotografice. De fapt, mă afectează în multe domenii, cum ar fi orice implică interacțiunea cu necunoscuți, orice situație care mă pune în lumina reflectoarelor...dar recent,din motive fotografice mă lupt cel mai des cu ea, timiditatea... și ea câștigă mai tot timpul. Ca să fiu mai clar, mă refer la faptul că nu am destul tupeu să îndrept camera spre oameni decât în cazuri excepționale. Fotografiez natura, clădirile, animalele, stâlpii, cerul, trotuarele, orice, dar nu oameni... și tare aș vrea, fiindcă esența categoriei numite „fotografie stradală” este viața, oamenii care sunt pe străzi...

Gânduri Timp Ai avut vreodată senzația că timpul se comprimă, că „au intrat zilele în sac”? Atunci știi cum mă simt. Trec zilele pe lângă tine, fără să fac nimic demn de menționat, nu avansez cu nimic în multitudinea de lucruri pe care trebuie să le fac, dar totuși nici nici nu pot spune că am stat degeaba... Casa e vraiște, vasele sunt încă nespălate de ieri, am teancuri de cursuri pe masă și patul e tot nefăcut. Am zis că mă trezesc dimineață devreme să mă apuc de lucru, nu am reușit că eram prea obosit... m-am trezit abia pe la 8. De ce sunt așa obosit mereu? Că doar munți nu am mutat și nici nu am alergat vreun maraton... Nu îmi mai ajunge timpul, pentru că nu îl gestionez cum trebuie! Și fiindcă e vina mea, nu am nici un drept să mă plâng. Nu o fac! Nu asta fac aici. Nu mă plâng, doar afirm... mă duc să le iau pe rând, toate cele pe care trebuie să le fac... blogging later!   de la mine, numa' bine

Draci Nervi de 1 Martie Ușa de dimineață a fost floare la ureche... Nu a reușit să mă facă să îmi ies din pepeni, dar seara asta a fost criminală! Sunt un sac de nervi din cauza unei convorbiri telefonice... și pe lângă asta am detectat că am „ceva” pe senzorul camerei foto, așa cum puteți observa în ultima poză din Photo365 . Poza e făcută la facultate, într-una din pauze. (de ce ai vrea să dai trandafiri de 1 Martie nu am să înțeleg, dar partea bună e că am avut ce fotografia) Mai am puțin, da puțin de tot și dau cu telefonul de toți pereții. Noroc că încă mă mai pot stăpâni... iar legat de cameră... aștept să dau comandă de un set de curățare... Of! În altă ordine de idei, am decis să plec acasă mâine la prima oră... am decis acum, instant! Așadar ne auzim când revin, iar sâmbăta asta nu va fi nici un banc! (foto by Eliza - 2007) Am fost și vesel, am fost și calm... au fost și zile mai bune! Vor fi și zile mai bune, nu-i așa?   de la mine, numa' bine