Sub Carapacea de RaC

Geocaching poți să faci oricând fără nici un motiv special, dar ca orice altă activitate există riscul să te trezești uneori că nu ai chef, sau nu găsești motivație sau mai știu eu ce. You can go geocaching anytime, without a special reason, but like any other activity, sometimes you could find yourself not in the mood or without motivation. Dar avantajul în geocaching e că găsești nenumărate metode de a te motiva și de a menține jocul palpitant, dacă doar căutarea cutiilor devine uneori plictisitoare... But unlike other activities, the advantage of geocaching is that you always find ways to keep the game exciting, if at some point simply finding boxes is not enough for you. De exemplu unii geocacheri vânează anumite tipuri de cache-uri sau vizează anumite cache-uri „provocare” (challenge cache) care te determină să cauți cache-uri într-o anumită ordine, de un anumit fel sau care conțin anumite cuvinte... Există o mulțime de provocări fiindcă autorii sunt foarte creativi :)...

Pentru că lucrurile bune trebuie să se întâmple măcar de două ori. Ziua era vineri, (13.12.13) și rătăceam de nebun prin intersecția Obor, căutând drumul spre strada Baicului și implicit spre sala de cățărat, unde mă aștepta (deja de o oră) Radian . Cum s-a ajuns aici? Stați să vă explic :)

Ioi! Cum era să scriu eu despre partea a doua fără să fi povestit despre cea dintâi :D Se întâmpla pe 12 octombrie anul curent  1  și mă aflam într-una din ale mele CityTrips  2  vizând orașele București și Cluj Napoca. Ce e remarcabil la această călătorie e faptul că a fost cea în care am consumat ultima reducere de student la trenul accelerat (actualmente InterRegio), special păstrată pentru Cluj :)

Dragii mei, iată că din nou vă scriu din tren. Se pare că doar în timpul călătoriilor găsesc timpul necesar pentru asta. Din păcate nu reușesc deloc să mă conectez la internet... o fi stickul, o fi PC-ul, o fi sistemul de operare, sau cel mai probabil e de vină cartela SIM. În fine, voi publica atunci când ajung acasă... În altă ordine de idei, sunt cam rupt de oboseală. Asta nu e ceva nou. Noutatea e faptul că m-am angajat. Nu vă spun ce fac, ci doar că e un domeniu care mie-mi place de mult timp și în concluzie muncesc cu mare drag. Problema e că la început e mai greu, până intru în program normal de funcționare, în regim nominal, să zic așa.

Cei care mă cunosc știu faptul că rareori ies în oraș, la terase sau „la o bere” cum se mai zice, dar joi seara a fost una din excepții. Tocmai ce terminasem treaba și mă așezasem bucuros la laptop să continui un articol pentru blog, că sună telefonul: era Cip (deși mi-am dat seama mult mai târziu, după câteva replici, fiindcă suna de pe un număr necunoscut iar eu credeam că e cu totul altcineva). Cip e un bun prieten de-al meu, care abia s-a întors în țară și stă doar câteva zile. Deși era trecut de orele 21 și numa' o ieșire n-aveam în plan, adevărul e că dacă nu o făceam acum nu mai prindeam ocazia până pe la jumătatea lunii, adică puțin înainte să părăsească țara... Urma să mă întâlnesc cu el și vărul său în parc, să mergem până în centru și cam atât... 

Blogging To blog or Not to blog Aș putea sta toată ziua la calculator, am o grămadă de chestii de scris și de făcut, am atâtea articole de pus pe blog, dar nu pot fiindcă doar calendaristic e vacanță,  realmente încă am o grămadă de chestii de făcut. De aceea (dar nu numai) am hotărât  să scriu doar un articol pe zi și să îl public în timpul nopții (ca dimineața că vă apară pe mail).  Da, să mă ocup de blog aș sta toată ziua, dar imediat ce mă apuc de treburile pe care le am de făcut mă apucă așa o stare de nechef, și mi se face somn, îmi dau seama că sunt obosit, că nu cade cum trebuie lumina pe masa de lucru și tot felul de chestii. Da, subconștientul meu știe că e vacanță și ar vrea să mă comport ca atare!

Blogroll Tour 2012 Start Dragii mei, iată că  la ora 02:55, când acest articol a fost publicat, eu mă îmbarcam în primul tren, cu destinația Vatra Dornei.  Acum, când scriu asta,  e ziua dinaintea plecării. Bagajele sunt făcute, acumulatorii încărcați, cardurile de memorie golite...mai am nevoie de câteva ore de somn și gata. Acest articol este programat să fie publicat la ora plecării mele, fiindcă, așa cum știți nu iau laptopul cu mine, și nici alt mijloc de redactare al articolelor nu dețin. Deja am cumpărat bilet pentru Vatra Dornei și următorul oraș: Cluj-Napoca. În ceea ce privește itinerarul, totul a rămas la fel, mai puțin sosirea la Focșani care va fi o oră mai târziu, respectiv la ora 07:04.

Concert Voltaj Iată că a venit ziua de Marți, 27 martie, și pentru această zi era programat un concert minunat cu preaiubita formație Voltaj (aici e o  pauză de țipete și fluierături, aplauze și fete care leșină ). Ah, ce însetat eram după un concert în aer liber... ultimul la care am asistat a fost pe la Iași cred.... dar acum multă vreme. Iar pe cei de la Voltaj nu cred că i-am prins vreodată în concert - Ba, i-am prins parcă într-un concert mixt, nu doar al lor, dar eram în Iași și nici vorbă să mă apropii de scenă sau să văd ceva de aproape. Mă cam lasă memoria...

Totul a pornit de la nevoia mea de evadare. Nu aveam de gând să las să treacă luna decembrie fără încă o tură pe munte, și Ceahlăul era destinația cea mai plauzibilă fiindcă știam trasele, era destul de aproape, și era o excursie în care puteam antrena și pe alții. Mai apoi în urma unei discuții pe messenger, am aflat că Mihai vine în țară de sărbători și vrea să meargă pe Ceahlău după Crăciun. Îmi convenea perioada, și muntele așa că a rămas stabilit să plecăm, urmând ca detaliile să fie fixate când intram în vacanță (pentru că discuția și planul de mai sus se întâmplau pe la începutul lunii).

Mulțumită celor de la Creative Monkeyz (PUNCT COM) am descoperit Flyboard Zapata și am fost pe loc impresionat. În caz că nu știați, sunt un mare fan al giumbușlucurilor prin apă, că doar sunt rac, nu? Ok, ideea de a folosi un jet de apă nu e tocmai nouă, mai există și jetpack-ul pe care îl prezint mai jos, dar flyboard mă încântă mai tare fiindcă e similar cu zborul lui IronMan, singura diferență ar fi că nu are picioarele libere. Probabil ar fi fost mult mai greu să se echilibreze și să controleze mișcarea, dacă avea jeturi separate pentru fiecare picior. (observați cum printr-o minune PhotoShop-ească în imaginea de mai jos nu apare furtunul care alimentează jetpack-ul....) Flyboard Zapata poate fi conectată la un skyjet sau la motorul creeat special pentru ea (ambele versiuni sunt prezentate în clip. De asemenea există posibilitatea de a fi controlată din skyjet, de pilotul acestuia sau direct din aer, de utilizator, ultima variantă fiind mai scumpă...

Deși e la "o aruncătură de băț", deși de aproape trei ani sunt în Galați, încă nu ajunsesem prin munții Măcinului. Vorbeam anul trecut cu Vali și cu Edi de la etajul 1 să mergem după sesiune într-o scurtă excursie pe Măcin, mai ales că ei erau de prin zonă (dacă nu mă înșel, Edi e chiar din Turcoaia). În final nu s-a materializat nimic din tot planul. Pentru weekendul acesta nu îmi făceam planuri de călătorie, știind că probabil MecanTurist va pleca iar într-o tură lungă, așa că am mers la ședința de miercuri doar ca să mai dau ochii cu lumea și să aflu noutățile.

Toamna cu-a ei albă frunte Și cu galbenii-i conduri A lăsat argint pe munte Și rugină pe păduri (George Topîrceanu - Balada Munților) * * * Astă vară primeam un mesaj pe carpați.org de la un anume Alex din Galați, mesaj prin care mă anunța despre grupul lor de montomani . Ajuns în Galați am dat și eu cu subsemnatul la ședințele lor, am cunoscut (măcar vizual) membrii, și m-am pus la curent cu plecările planificate. Întâlnirile au loc în fiecare miercuri la ora 18 în restaurant Takis (în Țiglina - vezi localizarea  sau: 45°25'48.01" N  28°1'48.41" E), orice pasionat de munte e binevenit! Până acum nu am reușit să merg cu ei în nici o tură, fiindcă nu aveam echipamentul adus, și la ultima ședință tocmai anunțam că pentru mine, e puțin probabilă participarea la o tură de mai multe zile dat fiind faptul că voi începe un curs ce are loc sâmbăta. După ședință, ca de obicei, Alex anunța pe mail tura stabilită pentru weekend. Era o tură de o zi, așa c...

Vă spuneam luna trecută că am o nouă bicicletă și că abia aștept să plec la drum cu ea. Ieșirea de atunci era impropriu denumită inițiere, dar fiind prima dată când pedalam pe ea, am zis că merge așa ;;) . Ei bine, săptămâna asta i-am făcut adevărata inițiere, și dacă sunteți curioși să aflați cum s-a descurcat nu trebuie decât să citiți în continuare articolul ăsta lung.

Se apropie ziua curățeniei , și anul acesta mă gândeam să mă implic și eu oficial! Adică să mă înscriu pe site fie pentru cartare fie pentru curățare fie pentru ambele...mai vedem dacă o fac, funcție de locul în care mă voi afla pe 24 septembrie....

De când cu evenimentul nefericit nu prea am mai avut  mai am chef de calculator sau de tehnologie...doar muncă și uneori verificare mail și ce au mai scris alții pe bloguri. Am găsit un blog fain...sau el m-a găsit pe mine, printr-un comentariu. E un blog care îmi asigură doza de zâmbet chiar și atunci când viața reală eșuează... Vorbesc despre un nou vizitator al blogului, domnișoara care își spune annitu . Amu, nu știu cum o cheamă, probabil Ana, și nu știu să vă spun mai nimic despre ea, decât că scrie bine și publică în mod regulat lucruri amuzante... restul îl puteți afla de pe blogurile ei. În altă ordine de idei, să îmi termin raportul: anul acesta la capitolul Summer-Job, am mai construit o casă :D Mulțumită lui Adi am avut la dispoziție scule, cuie și mașina timp de aproximativ trei săptămâni și am finalizat structura casei împreună cu George și Mircea. De muncă mai este, dar mai întâi să vină echipa să monteze tabla pe acoperiș :) Aceasta va fi casa lui Sena, ș...

Așa cum v-am anunțat, în iunie  eram destul de hotărât să părăsesc Galațiul pe bicicletă, dar vremea nu mi-a fost prielnică așa că am plecat ca tot omul normal cu microbuzul (neinteresant, dar am mai dus o parte din bagaje acasă). Vremea a venit să mă întorc la Galați pentru a finaliza niște treburi la facultate și pentru a elibera camera de cămin. Astfel am depozitat frigiderul și cuptorul cu microunde în garajul unor prieteni și urma să plec acasă. Vorbind cu Sena am decis să plec abia vineri seara când se întorcea el de la București. Mă gândeam că așa reușesc să duc toate bagajele chiar dacă ajungeam acasă mai târziu decât planificat inițial. Din păcate am aflat că nu mai vine prin Galați fiindcă ar fi un ocol prea mare, mai ales că avea pasageri deja în mașină. Dat fiind faptul că sâmbătă trebuia să fiu acasă deoarece urma să sosească lemnul pentru casă, am făcut rezervare pentru microbuzul de dimineață, deși încă nu știam ce voi face cu bicicleta (unde o voi lăsa pe vară?)...

Azi, pe role am făcut 45 de minute din campus până la Școala 11 (Micro 17). Am pornit la ora 20:15 și am ajuns la ora 21.00. De întors abia m-am întors :D View Larger Map Cine mai dorește? de la mine,  numa' bine

De ce " by bike "? Fiindcă, spre deosebire de data trecută  când am circulat cu trenul, tura asta am mers dus-întors pe două roţi.... Nu am plecat de dimineaţă aşa cum planificasem joi cu Radian, ci pe la ora 14 dat fiind faptul că el era la muncă. Se pare că cei din Brăila construiesc o ditamai staţie de epurare, şi cu ocazia asta renovează şi strada de la intrare, deci trebuie să ocoleşti puţin ca să ajungi în oraş...lucru care m-a enervat puţin... Dar am ajuns, pedalând de la cămin din Galaţi, pănă la faleza din Brăila, o oră şi 35 minute. Ceea ce nu ştiu eu este care e de fapt distanţa de la Brăila până la Galaţi....pe un indicator din Galaţi scria că sunt 15Km, iar la borna kilomerică 7 scria că sunt 8 km până la Brăila, şi 9km în sens invers spre Galaţi....oare s-au depărtat oraşele între timp?

În perioada 12-13 februarie la cabana Rarău din masivul Rarău va avea loc tura tradiţională de iarnă a Asociaţiei de Turism Montan "Hai pe munte!" din Iaşi cu ocazia împlinirii a doi ani de la infiinţarea acesteia. Pe lângă scopul declarat al acestei ieşiri de socializare montană, cunoaştere a membrilor şi simpatizanţilor, în cele două zile vor avea loc proiecţii foto-video cu tematică montană, o expoziţie de fotografie cu şi despre Masivul Rarău. De asemenea împreună cu partenerii noştri vor avea loc discuţii libere legate de mersul pe munte iarna, alimentaţia şi echipamentul precum şi pericolele ce pot apărea în anotimpul alb; utilizarea echipamentului din dotare cât şi pericolele prezentate de avalanşe. Înscrierile, sau de fapt anunţarea participării la tură se face pe grupul de discuţii aici: Citeşte mai multe despre asta pe  haipemunte.ro   de la mine,  numa' bine

>>Acest articol este publicat cu întârziere. evenimentele prezentate au avul loc pe data de 14 Noiembrie 2010<< Vă amintiţi când am fost prima oară cu bicicleta  la Brăila? Am publicat atunci nişte poze cu un mic panou de căţărat. Când l-am văzut prima oară, mi-am zis că trebuie să mă caţăr neapărat, lucru pe care l-am şi făcut, dar până la un anumit nivel fiindcă simţul de autoconservare m-a oprit din urcare. Numaidecât trebuia să mă întorc altădată mai echipat, să mă pot căţăra fără frică.