Sunday, May 12, 2013

Zile din ce în ce mai pline

Dragii mei, iată că din nou vă scriu din tren. Se pare că doar în timpul călătoriilor găsesc timpul necesar pentru asta. Din păcate nu reușesc deloc să mă conectez la internet... o fi stickul, o fi PC-ul, o fi sistemul de operare, sau cel mai probabil e de vină cartela SIM. În fine, voi publica atunci când ajung acasă...

În altă ordine de idei, sunt cam rupt de oboseală. Asta nu e ceva nou. Noutatea e faptul că m-am angajat. Nu vă spun ce fac, ci doar că e un domeniu care mie-mi place de mult timp și în concluzie muncesc cu mare drag. Problema e că la început e mai greu, până intru în program normal de funcționare, în regim nominal, să zic așa.



Am avut un weekend plin, dar frumos... până acum. Vineri, după muncă am avut un curs, după curs am lucrat la niște proiecte cu un coleg. Nici nu știu când s-a făcut ora 1 dimineață. Colegul a plecat, eu am continuat să mai lucrez, să mă mai documentez în legătură cu anumite chestii.. Pe la ora 4 m-am băgat la somn, la 5.20 m-am trezit, m-am îmbrăcat și am plecat la gară. Mă temeam că pierd trenul, dar am ajuns la timp cât să iau bilet, să iau coletul trimis de Valy și să urc în tren cu 5 minute înainte de a pleca. Eram extraordinar de mândru de mine! :D (momentan nu vă spun despre ce colet era vorba.. vă țin în suspans)

Trenul m-a dus la Iași. Da, în sfârșit am reușit să ajung pe la Iași, că de mult n-am mai fost. Din nefericire am mers cu același tip de tren, cu link săgeata albastră, cel mai stupid, incomod, inutil, prost gândit tren IR. Pe lângă toate astea, aș vrea să punctez faptul că mi-am fript piciorul la calorifer. Da, ați citit bine, caloriferul era încins... DA, pe căldura asta radiatoarele erau încinse. Cu toate astea, atmosfera era respirabilă. Altfel spus: vă dați seama câtă energie consuma inutil acest tren? Consumă energie încălzind o incintă pe care apoi o răcește consumând și mai multă energie. unde-i logica?

Am moțăit prin tren, sprijinit de geam, că de altceva n-aveam ce. Așa proaste sunt scaunele din zilele noastre, că nu mai ai tetieră pe care să-ți rezemi capul. Îmi amintesc trenurile alea de pe vremea împușcatului, alea cu canapele maro, alea care aveau ditamai tetierele, să poți sta relaxat. Din păcate, pe vremea aia nu ajungeam la ele, că eram puști :D

Vizita la Iași a fost foarte faină. Am fost la Adi, am stat cu el și familia, am mers cu el și cei mici la Palas Mall și am vizitat două din proiectele „în construcție” la care lucrează. Adevărul e că mi-e dor de lucrul la Iași și a fost plăcut să fiu iar acolo, cocoțat pe o grindă descifrând fire pentru instalația electrică. Adică n-am fost doar în vizită, ci am și soluționat o mică problemă, dacă tot eram prin zonă. E tare fain sentimentul ăsta de utilitate. Să te simți util acolo unde mergi, să simți că ai făcut ceva, că ai ajutat cumva. Dacă nu cunoști sentimentul, îmi e milă de tine! 

Vizita la Iași mi-a încărcat bateriile morale, sentimentale, sociale și toate celelalte, mai puțin cele energetice, pentru că fizic eram de-a dreptul epuizat

... 

și cam atât m-a lăsat bateria să scriu pe tren. Groaznic! Dar las' că va fi cu totul altfel când voi avea smartphone sau tabletă...

Trenul în care mă aflam e același tren Regio pe ruta Roman - Galați despre care v-am mai spus de multe ori, pentru că de la Iași am plecat la Roman, unde am stat preț de câteva ore, cât a durat noaptea, apoi am pornit spre Galați. Vă amintesc faptul că de la Roman la Galați nu este tren direct. Schimb la Mărășești. Ca niciodată, azi am ajuns la Mărășești mult mai devreme. Nici nu era trasă la linie cutia de conserve în care trebuia să ne urcăm (frate, ăla nu e tren, v-am mai zis). În fine, a venit și automotorul, ne-am îmbarcat și am pornit la drum, ca de obicei. Nici nu am părăsit orașul Mărășești că am făcut o nouă oprire... forțată! 

Pesemne că s-a stricat cutia de conserve. Nu știu exact ce anume s-a defectat, dar nu au reușit să facă nimic deși erau vreo 4 sau 5 angajați CFR la bordul vagonului... Fiindcă nu puteau soluționa, ne-am întors la Mărășești. (că automotorul din spate funcționa) Ca să vă explic: imaginați-vă două tramvaie spate în spate, conectate între ele. Exact așa arată aceste tenuri automotoare. Ei bine, la noi se stricase cel care mergea înainte, spre Galați...

Acum că v-am lămurit, să continuăm:

La Mărășești ne-au legat de o locomotivă adevărată care ne-a tras până la Tecuci. Aici am schimbat iar trenul, cu un automotor nou. Aceste automotoare sunt garate la depoul Tecuci, deci era normal să luăm altul de acolo. Toate aceste mișcări și schimbări m-au făcut să ajung cu 50 minute întârziere în Galați. Eh, ce să mai zic?

Ați observat și voi, nu e nevoie să mai spun eu, că sunt din ce în ce mai absent din lumea online pentru că nu mai am timp. Am început și să muncesc, mai e și facultatea, mai am și tot felul de proiecte de finalizat, mai am și munca de acasă... toate acestea îmi consumă zilele.

Despre muncă nu vă spun prea multe. Imaginea de la începutul articolului e de la muncă, dar destul de abstractă încât să nu știți ce fac eu de fapt acolo :P Vă spun că e foarte fain, e un domeniu care-mi place de când mă știu, am o șefă grozavă care-mi seamănă.. adică vorbim aceeași limbă și e la fel de hiperactivă ca mine.. poate chiar mai tare. Singura problemă e că eu sunt cam workaholic atunci când am de lucru la ceva care-mi place și munca asta îmi consumă timp nu doar în timpul programului, ci și în afara lui. Mă documentez, mă informez, caut tot felul de nebunii pe net pentru că vreau să fiu pregătit; petrec ore gândindu-mă doar la asta, adorm cu munca în gând, mă trezesc dimineața și îmi imaginez ce urmează să fac în acea zi, aștept cu nerăbdare să ajung la muncă să avansez lucrarea. Sunt nebun, e clar! Sau e doar euforia de început? O singură problemă e cu jobul ăsta, dar despre asta nu voi vorbi momentan. Vreau să mă gândesc doar la lucrurile bune, fiindcă a fost un weekend fain :) Cândva am să vă arăt și ce fac eu la muncă, dar mai târziu :P

Pot doar să spun că dacă acea problemă nu se rezolvă cumva, am să-mi pierd repede interesul pentru job, nu mă voi mai consuma atât, ci am să fac exact ce-mi cere „norma” și cât e „norma”.

Revenind la lucruri frumoase,  azi a fost zi de radio, așa că am fost prezent și în studio. Mâine dimineață voi merge la muncă. Abia aștept să mă pun pe treabă. Mâine e o zi specială, sper să decurgă așa cum am planificat :)

Voi ce mai faceți? Cum vă sunt zilele? 

Săptămâna viitoare vor mai urma niște articole aici pe blog, scrise prin micile ferestre de timp liber ( sau așa plănuiesc acum, dar nu știu dacă voi avea asemenea ferestre. :D ) Săptămâna trecută, după Paște, am avut 3 zile în care nici nu am mâncat decât seara, iar de dormit am dormit câteva ore... deci cine știe ce ne mai rezervă viitorul?

Mulțumesc dragi prieteni, mulțumesc pentru ziua de sâmbătă. Data viitoare când trec pe la Iași trebuie neapărat să mă văd și cu ceilalți... că mai am cunoștințe și amici prin oraș :D Cred că ar trebui să stau mai mult prin localitate. Dacă n-aș depinde de CFR, poate ar fi altfel lucrurile :)

O săptămână faină vă doresc, dragilor!

No comments:

Post a Comment

Atenție: Este activată moderarea comentariilor pentru articolele mai vechi de 10 zile!

Ha, 2020, învie blogul, prin YouTube

Vreau să revin pe YouTube și să reluăm ce făceam cândva... poate, poate, ușor, ușor, revin și pe blog Dacă vă place și vreți să mai vedeți,...