Sub Carapacea de RaC

Check for english version below Despre mine Cadouri Eu sunt un om critic, eu sunt un om atent la detalii, eu sunt un om mofturos, eu sunt un om cu simț practic. Nu-mi place să primesc daruri; mai bine îmi dai cu ceva în cap decât să-mi faci un cadou, fiindcă eu sunt un om greu de mulțumit și foarte ușor de dezamăgit.

Ai tastat greșit? Ai desenat o linie în plus? Nu-i bai, dă-i UNDO! Anul acesta universitar am lucrat cu un program pe calculator care nu are opțiunea de UNDO. Pe lângă alte multe opțiuni care ne-au intrat în obișnuință, cea de „ întoarcere înapoi ” e poate cea mai utilă și deci, mai utilizată în cadrul tuturor aplicațiilor pe calculator. Dar iată că eram puși în situația folosirii unui program care nu avea Undo, un program în care combinația Ctrl+Z nu face absolut nimic. Și a fost un chin... să refaci totul dacă greșeai ceva important... În cadrul acestui soft,  tot ce ai creeat/desenat trebuia păstrat sau șters... Și să zicem că nu-i mare bai ca în loc de un undo să dai delete (chiar dacă presupune mai multe click-uri în  mai multe meniuri) dar dacă  era o chestie mai complicată păi te prindeau toți nervii până reușeai să refaci problema în caz de eroare.

Scurte Cugetări Referendumul trece... Am mai zis că pe blog nu fac politică, nu vreau, nu mă interesează, nu dezbat... dar recent m-am plimbat prin câteva orașe și peste tot erau afișe și bannere mari în legătură cu votarea de ieri. Nu știu de ce, dar mie tare-mi sună ca replica aia din nuvela lui Negruzzi: " Capul lui Moțoc vrem! " Amu recunosc, nu știu nici cel mai mic lucru despre politică, așa că vă întreb pe voi: să fie șeful statului vinovat pentru toate? Adică un singur om? Că eu zic, în cazuri de genul, cel mai tare strigă cel ce e vinovat, nu? Adică atunci când faci o prostie și pe altul pică vina, strigi ca din gură de șarpe că el e de fapt vinovat. Dar poate aici nu e așa. Oricum, totul pare în zadar, toată agitația, toată nebunia, toți banii cheltuiți pe campanie... românii n-au venit la vot, nu destul de mulți, așa că referendumul e ca și cum n-ar fi fost, nu? (și nu vă chinuiți să-mi ghiciți culoarea politică, fiindcă n-am niciuna). Consid...

Scurte Cugetări Electorale Fiindcă toate blogurile (aproximativ) au zis ceva despre alegeri, nu pot să nu-mi vărs și eu aici ideea ce-mi străbate prin cap de două zile: Ce-ar fi ca anul viitor să votăm cu cei care-și face cel mai repede și eficient curățenie post-electorală? Adică să strângă toate bannere-le și toate afișele, să spele adezivul de pe garduri și de pe stâlpii unde au fost lipite... să adune pliantele aruncate pe jos... Dar nu, eu nu discut politică pe blog, nu e o metodă democratică de a alege,  era doar o metodă de a întreba: noi când scăpăm de toată mizeria asta??  photo source: public domain de la mine, numa' bine

Când e vorba despre un băiat și apare o fată extraordinar de frumoasă și deșteaptă, chiar dacă inițial nu se suportă unul pe altul, cu siguranță la un moment dat cei doi ajung împreună. Și după toate obstacolele, după toate greșelile și relațiile nereușite, când în final cei doi își declară dragostea nemărginită ... e minunat! Când totul e minunat, lumea e fericită, împlinită, îndrăgostită, declarațiile profunde sunt făcute, viitorul nu poate fi decât senin... e perfect. Când totul e perfect... unul din ei moare! Bottomline: Reach for perfection, but don't touch it. It will most likely kill you!   de la mine,  numa' bine

Studenție ...colegu' Nu știu, ți se ridică inima în piept când un profesor ți se adresează, în mod natural și fără nici un fel de mișto, cu apelativul ” coleg ”. Mai ales să fie un profesor cu care nu ai socializat foarte mult, un profesor care nu te strigă pe numele mic, un profesor de la care nu te-ai aștepta... Adică să te trateze ca pe un egal, și să o afirme așa senin! Pentru mine, cel puțin, a fost o surpriză neașteptată și un compliment. Nu aș putea în vecii vecilor să mă consider egal cu vreun profesor, fiindcă oamenii ăștia sunt OAMENI, sunt foarte buni la ceea ce fac, sunt persoane care au trecut prin învățământul universitar ăla serios de acum 20 -30 - 40 de ani... Chiar dacă ți se pare că sunt ei mai „ramoliți”, că nu știu să umble cu tehnica asta modernă, la calculator, se încurcă poate prin word, sau mai știu eu ce motive găsești TU să te crezi mai bun, îți garantez că nu ești, și sunt mari șanse să nu fii niciodată! Apreciați-vă profesorii pentru ce...

 Din legile (moderne) ale lui Murphy (atât de moderne încât abia le scriu) Timpul necesar listării unui document scade considerabil de mult dacă imprimanta e pornită și cablul USB este introdus în portul respectiv al calculatorului. de la mine,  numa' bine

 Articolul Anei mi-a amintit de o ciornă a blogului,  un  draft pe care îl voi finaliza acum. De câțiva ani au răsărit simigerii și covrigării la colțul străzii, în locul altor magazine falimentate sau colțuri nefolosite ale unor clădiri. Și deși nu au tecut nici 3 ani de când e moda asta a covrigului, multe simigerii anunță tradiții de sute de ani (am în minte o anume simigerie, care produce niște chestii nu foarte minunate, din punctul meu de vedere - eu prefer covrigii ăia vechi, de când eram mici) Dar iată că am găsit în Galați, la Neacșu în stația de autobuz, o simigerie care are o reclamă cu aer tradițional, cu niște covrigi aruncați pe o  plasă din sfoară de cânepă..sau din ce-o fi, dar care nu aberează, ci ne spune drept: din 2010! Și uneori chiar are covrigi buni, zic uneori fiindcă am primit și niște covrigi carbonizați care mi-ai stricat pofta... Dar încă mă mai gândesc cu dor la covrigii copilăriei...cel puțin cei de la mine din oraș, că nu știu v...

  Pâcat că sunt puțini cei care ascultă ce zice tantea asta în filmulețe (mai sunt câteva pe youtube pe care ar trebui să le vedeți)...păcat că ne doare în fund de reciclare și de natură, păcat că suntem așa comozi (ca să nu zic lenei)...păcat că nu vrem să ascultăm bunul simț ci reclamele care ne hipnotizează...și da, mă refer la apă și la cola și la pepsi și la toate porcăriile pe care le ingerăm fără să judecăm..gândim că „ Dacă sunt în magazin atunci sunt bune, că doar au trecut de controale ”...dar știm oare cu adevărat ce se întâmplă în spatele etichetelor? NU! dar nici nu ne interesează! LATER EDIT : azi am cumpărat apă? cea mai ieftină posibil...și asta doar pentru că apa de la robinetele din cămin e neagră...IAR...off, mamă! de la mine,  numa' bine

 "Indiferent de ce ţi-aş spune, indiferent de ce aş face, nu vei putea vreodată să îmi împărtăşeşti punctul de vedere" Există momente când îţi doreşti atât de mult ca cei din jur să vadă lucrurile aşa cum le vezi tu. Uneori reuşeşti cu uşurinţă, când e vorba de ceva simplu, alteori reuşeşti cu argumente bune, dar sunt ipostaze când indiferent de câte argumente aduci sau câte discursuri faci nu reuşeşti ca interlocutorul să vadă prin "ochii tăi". Dar asta e de fapt imposibil ... nimeni nu poate vedea cu adevărat din punctul tău de vedere fiindcî nimeni nu are aceleaşi sentimente, aceleaşi gânduri sau aceleaşi trăiri ca tine. Pot exista doar oameni care par să înţeleagă, pot exista oameni care să te mintă că "înţeleg perfect" dar de fapt nimeni nu o face. Toţi suntem absorbiţi de propriile păreri şi argumente. Tu ai putut spune cu adevărat că "înţelegi prin ce trece" o anume persoană - prieten/ă, iubit/ă, rudă, amic..etc. Poţi cu adevărat să ...

oricât de mult bine ai face, oricât de bun ai fi şi de oricâte ori...tot "o iei în gură" (vorba lui Gabi) când e vorba să ţi se întoarcă serviciul. Suntem aşa egoişti şi profitori..vrem totul numai pentru noi...vrem să ne pupe toţi în fund dacă se poate şi să trăim pe un piedestal..dar să nu facem nimic pentru ceilalţi..ar fi perfect, nu-i aşa? Vai cât urăsc nesimţirea, lenea şi prostia. Nu îmi place să profit de cineva dar mai ales urăsc să se profite de mine!!! CINE ARE URECHI DE AUZIT SĂ AUDĂ,  cine are ochi de văzut, să vadă,  cine are cap, să înţeleagă

Tu ce ai face dacă ai afla că suferi de ceva incurabil şi nu mai ai mult de trăit? (IPOTETIC vorbind): ♥ ai repara legăturile de amiciţie cu cei dragi, încerând să te împaci cu toţi...  te-ai împăca cu iubita şi ai face tot ce se poate ca să trăiţi fericiţi şi să vă bucuraţi de viaţă şi de prezenţa celuilalt? sau dimpotrivă: ♥ ai răci relaţiile, ai lăsa totul baltă astfel încât să te "urască" toţi şi să nu mai sufere atunci când vei fi dispărut (sau să sufere mai puţin), mai ales persoana pe care o iubeşti?

da! cea mai mare: nu încerca să agăţi o fată devenindu-i cel mai bun amic...şi nici nu te îndrăgosti de cea mai bună amică .... de cele mai multe ori iese naşpa pentru amândoi... iubitul/iubita poate să îţi fie best friend, e chiar recomandat fiindcă vă veţi simţi în largul vostru...veţi comunica eficient (şi asta e foarte important.....dar nu exageraţi fiindcă se poate simţi suprasolicitat....sufocat....  s-ar putea să îţi caute un amic :))