În întârziere

Eu urăsc să fiu în întârziere, eu urăsc să  spun ceva și să nu mă țin de cuvânt și așa urăsc să mi se schimbe planurile fără să pot controla acest lucru.

Azi la ora 18 aveam o întâlnire importantă. Dis de dimineață era programat să plec (plecăm) din oraș în interes de facultate... Era totul foarte clar, și anume: ne întoarcem până la ora 17:00. 

Dar uite cum s-au dus lucrurile așa de nașpa încât abia acum m-am întors. Să mai stau să motivez ce s-a întâmplat nu mai are rost.. dar îmi pare rău că mi-am încălcat cuvântul.. chiar dacă n-a fost tocmai vina mea, adică n-am putut controla cu nimic ceea ce s-a întâmplat, dar tot mă simt vinovat pentru că mi-am încălcat cuvântul.

Sunt trist... s-a dus o zi :(

Noapte bună!