Ok, să o luăm cu începutul. Din Galați spre Iași am mai mers de câteva ori; la început cu microbusul... că eram învățat deja de la călătoriile spre Roman, dar în scurt timp am descoperit trenul accelerat care, pe lângă faptul că se încadra în același buget prezenta minunatul avantaj de a fi comod, semi-compartimentat și dotat cu prize.
De când am laptop, am circulat de vreo două ori cu trenul, și vă spun că e foarte plăcută călătoria. E minunat când ai priză și poți folosi util acele 5 ore, lucrând la diferite chestii, scriind articole pentru blog, recuperând proiecte restante, sau pur și simplu vizionând un film.
La partea cu filmele, mai puțin mă regăsesc, dar e și ăsta un mod de a petrece timpul, mai ales dacă ești prea obosit ca să lucrezi sau să tastezi. Mi-am aranjat în așa fel orarul încât să iau vacanșă de joi, zi în care să plec la Iași să termin cu site-ul, iar de acolo acasă. Bineînțeles, planul era să plec dimineață cu trenul, mai lucrez pe tren și ajung pregătit. Ba aveam și filme la mine „just in case”.
După ce am tras de bagaje până la gară, m-am îndreptat spre casă și am luat biletul, care acum, cu noile modificări CFR s-a scumpit (iar trenurile au primit alte denumiri decât cele cunoscute din bunici). Ei, asta e... stând pe peron așteptând trenul să sosească, mă convingeam că e mai bine cu trenul, fiindcă deși e mai scump, am priză și trec mai repede cele 5 ore .. Da, da... se merită. Apoi mi-a picat cerul în cap (și era un cer negru de dimineață) când am văzut ce rachetă a parcat pe peronul 1...
 |
| foto source via google img search |
Știți trenurile alea „săgeata albastră”, sau așa s-au denumit la început, acele trenuri tip tramvai, cu vagoane automotoare... totul e la comun... Aveți idee cât de cât, nu? Hai mă că vă dau și o poză în dreapta... Acele trenuri făcute parcă anume să enerveze călătorul.
Acele trenuri în care trebuie să circuli ca politicienii, cu o servietă și un troller mic... că nu ai loc de mai multe, acele trenuri în care, atunci când te așezi, îți lovești genunchii de cel din față, acele trenuri care sunt construite la minim... totul e minim... până și curățenia pe care o făcea tantea mai devreme. Adică ștergea cotierele cu o soluție parfumată... pardon, am zis ștergea? Nu! Stropea? nici măcar... era un fel de „scuipat în marea neagră”... trecea pe culoar și pulveriza înspre cotiere soluția respectivă (și nu mergea încet ci acoperea două sau trei scaune dintr-o pulverizare...
Dar nu asta e problema mea, ci faptul că nu există compartimente, și mai rău, nu există prize... nicăieri. Acceleratul care mă aducea la Iași în trecut era semicompartimentat (cred că v-am mai expus acest aspect) adică vagonul începea cu 3 compartimente (locurile 11 până la 38), continua cu spațiu comun (locurile 41-78) și se termină cu încă trei compartimente (respectiv, locurile 81-108). Dacă aveam noroc nimeream la compartimente, sau, metoda preferată, dacă luam bilet cu două zile înainte de la agenție, îmi alegeam, un loc din compartiment :)
Ca o paranteză: tocmai ne-a trezit pe toți c-o sperietură... conductorul... că a anunțat stația ce urmează. Uite ăsta e probabil singurul lucru bun (fără să socotim și căldura... care este... )
Așadar sunt supărat, că stau incomod (deja mă doare spatele de la scaunele astea), că doar printr-o minune a sorții am găsit loc pentru bagaje, că nu pot agăța haina în cui, fiindcă acel cui e minuscul (de fapt parțial vinovat sunt și eu că nu am agățătoare la haină), supărat sunt că nu sunt prize, dar mai cu seamă, sunt nervos fiindcă am dat așa mulți bani pe aceste condiții tâmpite.
E un lucru când știi ce să te așteaptă, dar așa.... praf! CFR mă enervează din ce în ce mai tare... probabil am să renunț și la ei.
Apropo, stau la bariera dintre clasa 2 și clasa 1 ... mi-a luat ceva timp să îmi dau seama că nu e tot vagonul clasa I, nu e nici jumătate... sunt doar 12 locuri în spatele șoferului, apoi un perete de sticlă, cu o ușă pe mijloc. Singurele diferențe vizibile ar fi culoarea scaunelor și faptul că ei au o bucată de lemn ce s-ar vrea a fi masă... Nu au nici ei prize, că dacă aveau trăgeam cablu prin fanta rămasă între peretele de sticlă și pereții laterali ai vagonului... Așa deci, de ce ai vrea să dai dublu (sau mai bine) ca să stai pe scaune roșii, la comun cu alții, fără nici un beneficiu în plus?? Nici măcar liniște nu ai ... nici măcar alt aer. DE CE? Adică trecerea prin acel perete de sticlă... (acest perete de sticlă) costă aproape 100lei? De trei ori cât am dat eu pe biletul meu, care și așa era scump, comparativ cu microbuzul... Dar credeți că mai dau atâția bani pe viitor?
Apropo, în aceste vremuri în care tot vorbim despre reciclare și economie a materialelor, CFR a adus ca îmbunătățire bilete mai mari. Da, acum primești bilet dublu pentru călătorii simple, bilet format din trei tichete în cazul în care călătoria presupune o schimbare ... nu vreau să îmi imaginez de la două schimbări în sus ce se întâmplă... Și informațiile sunt total nerelevante, risipă de carton... Așa da îmbunătățiri! Felicitări!! Sunteți bestiali ... adică bestii.
Și da... tot mă doare spatele, dar măcar am terminat de scris... pentru moment.
Am ajuns la Adi și am reușit să public tot.
În altă ordine de idei... am luat vacanță!! (revin cu un articol mai târziu... cu alte noutăți fierbinți ...dar vechi)
de la mine,
numa' bine
şi când te te gândeşti că am fost cu un asemenea tren la mare...deci dus-întors...Iaşi- Costineşti...două veri la rând...crimă şi pedeapsă nu alta...
ReplyDeleteNu sunt o fană a CFR-ului. Prefer oricând varianta maxi-taxi-ului pentru că este mai ieftină şi, de multe ori, mai rapidă. Dar când mă urc totuşi în tren nu mă mai aştept la nimic. Ştii de ce? Pentru că liniştea din tren nu trebuie să ţi-o ofere CFR-ul ci călătorii. Adică să fie civilizaţi. Iar bagajele mari nu trebuie să le porţi cu tine. Pentru asta ar trebui să fie vagoane speciale. Care au existat odată, dar românul nu le folosea, că vroia geamantanul şi paporniţa asigurată la picior. Iar prize... sunt total împotriva lor. Pentru că individul de lângă mine uită mereu să-şi încarce telefonul acasă sau are un laptop cu al cărui ţăcănit trebuie să mă obosească pe mine tot drumul. De-aia mă duc cu eu cu maxi, pentru că raportul preţ-calitate-durată-confort este just.
ReplyDelete@ Diana: dar măcar nu aveai așteptări... știai ce tren e :) Și pe vremea aia priza în tren era o chestie de vis aproape... exista prin unele locuri, dar nu se prea folosea...
ReplyDelete@Ana: Eu prefer CFR fiindcă e mai ieftin, student fiind. Adică am început cu drumurile la Iași, unde biletul de tren era jumătate din biletul de maxi-taxi. Când reducerea de student nu va mai exista, atunci da, voi merge cu maxi taxi. Fără bagaje eu nu prea circul decât în mod excepțional.
Fâcând din nou aceeași comparație, da, la Iași-Roman, drumul cu trenul dura mult mai mult, dar Galați-Iași e aproape aceeași chestie, la un preț mai mic și având posibilitatea să ții laptop în priză.
Nu m-a deranjat niciodată o persoană cu laptop lângă... și nici nu m-am gândit că aș deranja pe cineva. În maxi-taxi e timp mort, e înghesuială...
Cel mai bine ar fi cu mașina personală, dar e mai costisitor și nu e eco friendly ... și nu mulți au (că dacă aveam mergeam cu ea) :D
si eu am avut o experieta naspa cu cfr anul asta :(
ReplyDeleteUna singură? ești norocos...
ReplyDeleteUn bilet triplu! Wow, asta da premieră!
ReplyDeletenu e o premieră decât faptul că a treia parte din bilet e inutilă
ReplyDelete