Sub Carapacea de RaC

Azi, 30 Aprilie 2013, a fost o zi  faină și productivă. Zic asta fiindcă am reușit să rezolv niște probleme la facultate, am avut o ședință destul de productivă și cu mulți participanți, am rezolvat și o anumită treabă cu niște acte care trebuiau să fie trimise prin fax înainte de ora 16 și toate acestea la timp cât să prind și trenul spre casă, ceea ce nici măcar nu era planificat. Credeam că voi pleca mâine dimineață.

Nu mai știu exact cu cât timp în urmă, cred că a trecut o lună sau două, m-am decis să plec acasă, la Roman, cu un tren care pleca din Galați pe la ora 14:30, bineînțeles, cu schimbare la Mărășești. Pe ruta asta Ro-GL nu am prea multe variante, iar asta era cea mai convenabilă pentru plecarea de după-amiază.  Am regretat enorm decizia fiindcă am nimerit într-un tren format dintr-un singur vagon. Da, ați citit bine. Era un singur vagon (până la Mărășești) că de acolo luam IR care e mult mai comod. Problema nu era doar că era un singur vagon ci că la această oră, în cursul săptămânii (era vineri) trenurile sunt încărcate cu navetiști, adică acei muncitori care stau în satele de pe lângă oraș dar muncesc la oraș și toți acei copii care studiază la școlile, liceele și facultățile din oraș. Pe lângă ei, mai erau și noi, călătorii obișnuiți, ocazionali.

Azi noapte iar n-am dormit... dar am dormit în mașină tot drumul Galați - București! E interesant să adormi într-un oraș și să te trezești în altul :). Da, azi m-am plimbat puțin prin capitală, am ajuns pe la ora 10, am mers cu metrouri și am mâncat covrigi la un leu. 1 leu un covrig? Da, dar măcar e mare :D

Se pare că a sosit acea zi în care trebuie să dau raportul cu referire la sandalele pe care le-am primit în teste de la zorilestore.ro În primul rând, o săptămână (cât timp am avut de la primirea coletului până astăzi) mi se pare o perioadă foarte mică pentru a proba o pereche de încălțări, dar poate data viitoare voi avea mai mult timp la dispoziție pentru că mă interesează și comportamentul lor după o utilizare de durată.

Preambul: Acum ceva timp, cred că a trecut vreun an de atunci, în timp ce mă deplasam prin oraș, am avut neplăcuta surpriză să constat că unul din coșurile de gunoi montate pe stâlpi era plin cu tuburi fluorescente arse. În zonă, singura sursă care ar fi putut produce un asemenea număr de neoane era un panou publicitar. În caz că nu știați, panourile publicitare au pe o parte și pe alta reclama, iar în mijloc o rețea de tuburi fluorescente care asigură iluminarea pe timp de noapte.

Tot despre feed e vorba? Da, pentru că din nu știu ce motive al meu, cel furnizat de blogger, nu cel de la feedburner, nu vrea să mai meargă corect. De fapt cel din FeedBurner se ia din cel furnizat de blogger, așa că e normal să fie probleme. Nu știu exact ce nu-i convine, dar știu că pe aceeași platformă mai am vreo câteva bloguri, pe același cont google, în același dashboard, dar al căror feed e corect vizualizat în FeedBurner.

A început!  sau cum zice americanul: It's on, baby!   Azi, în timp ce eram la facultate, am primit telefonul pe care îl așteptam ieri... Curierul mi-a adus coletul de la ZorileStore! M-a sunat și l-am rugat să vină la facultate, nu la cămin (că oricum era prin apropiere). Nu știu cum a făcut, dar a nimerit exact în pauză, așa că am fugit până la locul întâlnirii și am ridicat coletul.

O fi din cauză că sunt răcit, o fi din cauză că pedalez pe timp de zi... o fi din cauză că marți am fost plecat pe drumuri sau poate pur și simplu recuperez nopțile pierdute în trecut, lucrând la diverse proiecte... Nu știu exact de ce, dar sunt foarte obosit. Ieri după facultate am mâncat și apoi m-am apucat de lucru la un proiect.. de fapt am continuat ce începusem la ore. Dar pe la ora 4 mi-am zis că pot dormi vreo jumătate de oră - sau o oră, apoi să-mi reiau programul zilei de Miercuri.

Preambul: Așa cum v-am spus și miercurea trecută, acum un an se întâmpla să găsesc pe stradă niște becuri arse... de fapt erau lămpi cu vapori de sodiu, dar nu are rost să detaliez acum pentru că am făcut-o la momentul respectiv. Primul meu gând a fost să merg la supermarket, să le depun în spațiul special amenajat. Cum eu sunt mare fan Kaufland, acolo aveam de gând să le duc, dar am avut surpriza neplăcută să constat că nu există un astfel de spațiu dedicat colectării becurilor arse ci doar pentru baterii. Puteți să vă dați seama ce dezamăgit am fost și de aceea, astăzi mă voi adresa celor care se află la conducerea acestui lanț de magazine:

Eu urăsc să fiu în întârziere, eu urăsc să  spun ceva și să nu mă țin de cuvânt și așa urăsc să mi se schimbe planurile fără să pot controla acest lucru. Azi la ora 18 aveam o întâlnire importantă. Dis de dimineață era programat să plec (plecăm) din oraș în interes de facultate... Era totul foarte clar, și anume: ne întoarcem până la ora 17:00. 

Sunt mort de oboseală! Asta fiindcă azi am pedalat mai mult decât de obicei fiindcă am avut de mers în multe locuri. (Pentru cei ce nu știu încă, eu prin oraș mă deplasez pedalând fiindcă e mai rapid și mai economic pentru buzunar.) Am fost de vreo două ori la facultate, am fost pe la atelier să prelucrez ceva, am fost la un coleg să fac niște lipituri... am primit ajutorul unui drag profesor de-al meu, Domnul G. și pot să vă anunț cu bucurie că proiectul la care lucrez de ceva vreme e 75% gata.

Am descoperit pe 15 martie o melodie care are un videoclip destul de interesant. Știu că era 15 martie fiindcă atunci am început acest draft, dar până azi nu am scris decât link-ul spre video și ideea principală. Acum, dacă tot sunt pe tren și ca prin minune am priză care funcționează, îmi permit să folosesc timpul până schimb trenurile ca să vă povestesc ce anume am conștientizat când am văzut clipul de mai jos:

Cred că știți deja că eu mi-am auto-impus o regulă (pe care azi o încalc - explicații la final) de a posta maxim un articol pe zi. Am început chestia asta în vara anului trecut când mi-am dat seama că nu pot urmări bloguri care mă asaltează cu informații și nici nu e util pentru mine să pierd prea mult timp redactând articole. Limita de unul pe zi e benefică, deci, atât pentru mine cât și pentru voi,  cititorii mei (pe principiul ce ție nu-ți place altuia nu face , zic ).

N-am să încep acum să mă laud ca să vă demonstrez cât de gospodar sau harnic sunt eu.. n-are rost, e evident :D Când eram puști îmi plăcea să fac câte o curățenie generală de fiecare dată când rămâneam singur acasă. În rest nu prea-mi băteam capul cu asta :)

Cam așa a început conversația telefonică cu Gabi, duminică. Să fiu sincer nu am înțeles mare lucru fiindcă el era grăbit și entuziasmat, eu eram ocupat cu alte lucruri (cred că eram în trafic pe undeva, pedalând). Ceea ce a fost clar era că: mia făcut rost de autografe. Dar de unde, de cum.. cu ce ocazie.. habar n-aveam.

Am promis cuiva că am să fac un tutorial pe tema asta, așa că astăzi vă voi arăta cum să faceți redirecționări pe blogger/blogspot. E un tutorial destul de simplu de urmat, dar dacă aveți vreo nelămurire, vă rog să mă anunțați. Clipul video e împărțit în două: prima parte tratează redirecționările din cadrul blogului, a doua arată cum să redirecționați întreg blogul spre o nouă pagină web.

Preambul: Nu știu dacă vă amintiți, dar acum ceva vreme, am găsit pe stradă niște becuri, lucru care mi s-a părut total greșit, drept pentru care le-am adunat și am scris articolul ăsta . Cu permisiunea dumneavoastră am să reiau aici succint, ideea acelui articol: Găsisem pe o anume stradă din oraș 3 lămpi cu vapori de sodiu, aruncate de cei care întrețin iluminatul stradal. Au schimbat lămpile arse cu unele noi, dar nu s-au deranjat să colecteze deșeurile produse. Acest lucru e și mai grav când vorbim despre o categorie specifică de  DEEE  și anume corpuri de iluminat . Eu știu că  e-on se ocupă de iluminatul stradal, așa că lor mă voi adresa.

Dragii mei, am aflat o chestie faină, faină de tot! În primul rând, la finalul lunii martie s-a încheiat și prima ediția a campionatului național de blogging. Nu am ocupat o poziție impresionantă fiindcă nu am participat decât la foarte puține campanii, dar măcar am fost și eu pe acolo.  În fine, e timpul pentru ediția a doua, și pe lângă lansarea noului campionat de blogging , azi au apărut și niște campanii minunate pe blogalinitiative.ro. 

Azi n-am avut timp de prea multe cuvinte scrise...