Tuesday, July 27, 2010

Prima zi de muncă la Dumbrava - Summer Job 2010

 Azi a fost prima zi de muncă adevărată la casa cea nouă. Adică, teoretic ieri a început "luna" mea de muncă la Iaşi. Dar înainte de asta să vă termin de relatat zilele anterioare.

Joi am turnat betonul în curte pe sălciilor, a venit adi să ne ia dimineaţă apoi am terminat de spart betonul, de cofrat şi pe la ora 13 a venit betoniera. Din păcate a vărsat mai mult  beton şi ne-am trezit cu 1,5 metri cubi în surplus, pe care a trebuit să îi car cu roaba în "garaj" în timp ce adi şi geo întdreptau în curte. Din păcate nu am făcut poze atunci când a venit betonul (nici nu aveam timp fiindcă venea cu viteză şi trebuia întins.
Aproape la final, când era ultima roabă de beton, Adi nivela porţiunea de la intrare iar Geo spăla asfaltul cu furtunul, eu am mutat roaba ca să pot aduna cu lopata resturile din stradă şi când am lăsat roaba din mână aceasta s-a rupt şi a căzut pe piciorul lui George, peste maleolă (ouşor). S-a uflat nasol atunci, şi acum a rămas cu o vânătaie serioasă pe picior şi durere.


Aceasta a fost ultima zi de muncă din săptămână fiindcă Adi a plecat la Burcureşti, motiv pentru care am plecat şi eu acasă, să mai aduc câteva chestii. Bineînţeles că tot am uitat ceva... chiar important... am uitat să iau instatul pentru apă deci tot duş rece trebuie să fac :((.

Oki, legat de casa de aici... trebuia să vină lemnul sâmbătă ca luni să ne apucăm de treabă, dar nu a venit. Duminică am ajuns înapoi în iaşi cu trenul de la 8.planul iniţial era să plec de aici şi înapoi cu bici, dar vorbisem cu Mircea şi a zis să venim amândoi cu trenul. Fiindcă nu îmi place să car bici cu trenul, am preferat să plec cu maxi. În schimb duminică dimineaţă Mircea nu a mai venit la tren, îmi trimisese mesaj pe la 6 spunând că vine mai târziu. (deci puteam să fi venit cu bici...păcat). Oarecum e bine că am venit cu trenul fiindcă rucsacul era imens şi greu, nu cred că făcea faţă bicicleta lui Adi (pe care o am în dotare în timpul şederii mele aici aşa cum am zis). Văzând mesajul şi văzând că plouă afară, mă gândeam să nu mai plec nici eu dis de dimineaţă, dar prea târziu: mama chemase deja taxiul.

Planificasem din timp duminica asta: ajuns în gară - plecat spre dumbrava - lăsat bagaj - schimbat haine - luat bici - plecat spre oraş ca până la 12 să ajung să mă întâlnesc cu Mihai. La 10.30 eram în gară, mâncasem ceva de la fastfood, că am plecat în grabă dimineaţă. Nu am mai luat autobus până în Nicolina ci am mers pe jos (de nervi mai mult fiindcă e 2 lei biletul la transportul în comun...huuuu!). Am ajuns pe la 11 la talcioc dar nici urmă de microbus spre Dumbrava...(duminica să pleacă de la peco...dar asta am aflat pe la 6 seara). Am mers deci în altă staţie şi am stat...am pierdut unul fiindcă nu ştiam unde să stau...apoi a început ploaia...şi am tot stat în Nicolina până pe la 12.30 când am prins finalmente um microbus şi am plecat. Pe ceas, am stat 2 ore cu rucsacul în spate...şi prin plaoie. Da, la 12 trebuia să mă văd cu Mihai, l-am anunţat că nu ajung la timp, şi el a zis aceeaşi chestie, că întârzie din cauza ploii ce i-au prins pe drum. (erau la plimbarea pe două roţi de duminică)

Finalmente ajuns în Dumbrava m-am schimbat, am luat bicicleta şi am plecat, deşi Mihai nu mă anunţase că a ajuns..de fapt nici nu a răspuns la telefon. Mă gândeam pur şi simplu să plec şi să îi dau mesaj când ajung la Andrada, unde ar fi trebuit să ne întâlnim cu vreo oră în urmă. Prin podu roş l-am găsit pe el şi pe Ramiro, fuseseră deja la Andrada şi acum plecau spre casă. Chiar mă mir că i-am prins aşa în mers...mai ales că nu ne mai văzusem niciodată faţă în faţă. După ce l-am condus până acasă să ia ceva am mers la terasa Rita să mai discutăm, să mai socializăm...

După întâlnirea cu Mihai l-am aşteptat pe Mircea la gară, i-am arătat de unde să ia microbus spre Dumbrava şi am ajuns la vilă pe la 19...obosit...

Lemnul a venit luni, trebuia să vină de dimineaţă, apoi am aflat că vine seara..ca finalmente să sosească noaptea...adică pe la 2.30 se terminase de descărcat şi ne-am culcat şi noi. Ca progres la casă, în timpul zilei de ieri am pus smoala şi cartonul şi am scurtat şuruburile.

Azi au venit şi băieţii şi ne-am pus pe treabă. Dimineaţă Cici, Luku şi Mircea aranjau stivele de dulapi, iar mai apoi au venit sus să ne ajute la construcţie.

 La finele zilei avem 4 pereţi ridicaţi (cei mai grei au fost primii trei, acum e mai uşor) şi placat cu osb.

Gata pe azi, e timpul pentru odihnă.. :)
de la mine, 
numa' bine

No comments:

Post a Comment

Atenție: Este activată moderarea comentariilor pentru articolele mai vechi de 10 zile!

Ha, 2020, învie blogul, prin YouTube

Vreau să revin pe YouTube și să reluăm ce făceam cândva... poate, poate, ușor, ușor, revin și pe blog Dacă vă place și vreți să mai vedeți,...