Ieri 17 noiembrie 2012, cu ocazia Zilei Internaționale a Studenților, la Casa de Cultură a Studenților s-a organizat o festivitate de premiere și un mini spectacol. Au fost premiați studenți de la toate facultățile iar mai apoi au destins seara, în ordinea urcării pe scenă, trupa de teatru „De ce Ficatul”, trupa de dans „BBoyz Only” și Florin Chiriac.
Asta a cântat ieri Florin ...
Am avut o stare foarte nașpa în ultima vreme, iar azi înainte de ora respectivului eveniment eram chiar „la pământ”. Dar oarecum mi-am revenit odată ajuns la casa de cultură, încet, încet.. cu cât se adunau mai mulți oameni în foaier. De fapt am început să prind viață după ce am tras o fugă până acasă să iau camera foto. Eram iar „în elementul meu” ...
Și fu fain, fu fain să fotografiez premierea, fu fain să urc pe scenă, fu fain să vorbesc la microfon, fu fain să aud sala după ce am încheiat de vorbit... fu al naibii de fain! Dacă n-ai fost acolo, nu știi cât de fain a fost!
Apoi a început spectacolul și după ce am tras vreo două trei cadre, am fugit iar acasă să iau teleobiectivul, numa bine m-am întors la timp să văd dansul băieților și să prind recitalul lui Florin. Nu știu cum să vă explic cât de mult îmi place omul ăsta. Cum cântă, cum vorbește publicului, cum se prezintă... Nu știu cum e în viața personală, dincolo de scenă și evenimente, așa că nu pot fi complet obiectiv.
Azi (pentru mine e încă sâmbătă)... Azi m-a îndrăgostit de Galați. Azi, ascultându-l cântând și vorbind mi-am dat seama cât de multe chestii faine se petrec aici și cât de multe chestii faine am pierdut în toți acești ani, atât de multe activități despre care eu abia acum aflu :( . Mi-am dat seama că ăsta e ultimul meu an, că se apropie finalul și că îmi va fi dor. Că nu mai am timp de ele, că nu voi mai fi aici, acolo... Mi-am dat seama cât de nașpa e să cunoști atâția oameni dar să nu te cunoască aproape nimeni și mi-am dat seama cât de fain e să fii cunoscut. Pe Florin îl știu (prin vizorul camerei foto) abia de anul ăsta, de prin vară, cândva înainte de vacanță, dar gălățenii îl știu de ani de zile.
Poate că e prea devreme să devin nostalgic, dar zău, vă spun, dacă aș avea ocazia și ar exista o cale, aș lua totul de la început. Cu siguranță aș face lucrurile altfel, aș fi savurat altfel acești ani. Dar așa pățesc mereu, abia la final ajung să descopăr chestiile faine, să cunosc oameni, să vreau să nu se termine...
Știți ce e și mai trist? Că deși cunosc atâția oameni, de fapt nu cunosc pe nimeni. Că am necazul să am o memorie fotografică bună și rețin fețe. Și e atât de trist să vezi că saluți pe cineva și primești privirea aia care spune „cine-o fi și ăsta?” fiindcă pur și simplu nu te mai recunosc. Pentru că nu ai rămas în memoria lor, pentru că nu aveau de ce să te rețină.
Oamenii care fac chestii remarcabile nu pot fi uitați și sunt recunoscuți... eu n-am făcut nimic remarcabil în toți acești ani, deci nu sunt mulți cei care să mă rețină (vorbesc despre ce se întâmplă în afara facultății, că la facultate mă știu cam toți). Abia de când am fotocamera asta am început să socializez mai mult... abia de mai puțin de un an am început să descopăr partea asta cultural-artistică, partea care nu ține de studiu și facultate.
Da, sunt puțin trist și puțin melancolic și de câteva ore, de când l-am publicat, ascult încontinuu playlistul de mai sus. Am chef de mai multă muzică, de mai multe activități, de concerte, de serate, de socializare.... dar nu de facultate.. Aș fi în stare să rămân repetent doar ca să prelungesc experiența, dar asta nu e o soluție plauzibilă :D
Mulțumesc tuturor. Mulțumesc Florin pentru seara asta și pentru starea pe care mi-au adus-o melodiile cântate. Mă simt onorat că am avut ocazia să te cunosc. Îmi place playlistul meu că îmi readuce în minte seara asta de sâmbătă.
Da, m-am îndrăgostit de Galați din cauza lui Florin, dar la cât de nestatornic sunt, probabil îmi va trece în scurt timp. De aceea am vrut să scriu asta acum și am neglijat Animația de Duminică. (regula cu „maxim un articol pe zi”, impusă de mine, nu-mi permite să public și animația)
Îmi va trece în scurt timp îndrăgosteala asta de Galați, sunt sigur, dar nu mai devreme de mâine (duminică), fiindcă pe la ora 18 avem alt eveniment, în Student Pub. ... abia aștept!
Deci, habar nu am avut că ieri a fost ziua internațională a studentului ... Am lenevit toată ziua în cămin ieri, nu am avut chef de nimic, nici chiar de mâncat (o singură dată am mâncat ieri ... :) ).
ReplyDeleteAzi am descoperit un alt Radu, melancolicul Radu ...
Eu o să te țin minte și o să te salut tot timpul.
La fel pățesc și eu cu Iași, m-am îndrăgostit de prima oară de el, îmi place tot ce ține de Iași, de locurile frumoase, de tot. Și îmi dau seama că mai am multe de descoperit, de văzut, de vizitat. Sper să am timp să le fac pe toate.
Duminică frumoasă, Radule!
Ehee, Florine, dragostea de Iași e cu totul alta. :)
DeleteMulțumesc de vizită și o duminică frumoasă să ai și tu!
Eu zic să laşi regretele, să fii mulţumit cu ceea ce ai realizat şi să profiţi la maxim de timpul rămas. În calitate de persoană care cunoaşte (ceva) mai multe persoane te asigur că nu e vreo mare bucurie să fii prezent în memoria oamenilor, căci îşi vor aminti cu siguranţă de tine atunci când vor avea nevoie de ceva.
ReplyDeleteDa, treaba cu cei care „te cunosc doar când au nevoie de ceva” o cunoaștem destul de bine :) dar e diferită de ceea ce spuneam eu.
DeleteDa omul e misto si canta superb, ti-am furat playlist-ul si l-am dat pe facebook.
ReplyDeleteeu nascuta si crescuta si parca nu imi iubesc orasul asa mult, insa cand am parte de momente frumoase, cum ar fi atunci cand Hippie canta, orasul si oamenii devin mai frumosi...
si hippie, alias Florin Chiriac e brailean ;)!
Bun venit pe aici. Mulțumesc pentru share :)
DeleteȘtiu exact la ce te referi, e o stare aparte când asiști la un astfel de spectacol, mai ales cu interacțiunea asta cu publicul, așa, familial.
Nu știam că e brăilean, dar e bine că nu am sugerat nicăieri că e gălățean, deci nu am greșit :D. Mi-a plăcut că ai trecut numele drept alias :D
O seară minunată să ai!
Carmen ma numesc...alias-ul e de la blogul in care sunt mai mult absenta. Nu bag mana in foc ca e brailean, dar stiu ca atunci cand nu canta si il cautam cu privirea sau cu intrebarile printre cunoscuti mi se spunea ca e acasa la Braila. Eu il urmaresc martea in club scena si mai noi si joia la Rio, insa la Rio ar fi bine sa iti mai iei un plover pe tine:)! Asa invat eu, sa imi iubesc orasul ...din cand in cand :)
DeleteÎncântat de cunoștință Carmen.
DeleteÎn Scena nu intru defel, iar la Rio știam că venea joia, dar nu știam că încă se mai țin seratele. Am fost și acolo prin octombrie.
so..am comentat aiurea..intelegand aiurea, te rog sa stergi tu acest comentariu si cel dinainte :)!
ReplyDeletemersi frumos!!
Nu consider că ai comentat aiurea. Am înțeles confuzia făcută, dar nu șterg nimic. Mai ales că blogger are minunata opțiune să-ți ștergi singur (dacă dorești) replicile lăsate pe un anume blog :)
DeleteAșadar, dacă vei considera necesar, poți să ștergi ce ai spus, dar din partea mea cred că nu e cazul.
ce are scena? are acum proprietar nou, renovata, nu am intrat inca in varianta ei noua, dar sper curand, insa am tot vazut poze.
ReplyDeleteNu are nimic probabil.
DeleteNu merg acolo fiindcă se plătește intrarea. Eu nu consum niciodată nimic, așa că treburi de genul „5 lei intrarea dar primești consumație de banii respectivi” nu mă tentează.
Și oricum nu ies prea des :)
Sper ca ai lasat regretele la o parte si te focalizezi pe prezent. Ai aproape un an la dispozitie sa te comporti ca un adevarat indragostit :)
ReplyDeleteIntr-un fel, parca inteleg... si eu regret uneori ca nu am mers la cat mai multe evenimente cultural-artistice, insa nu le poti face chiar pe toate. Uite, e grozav ca ai descoperit ca poti face asta acum, si inca nu e prea tarziu :)
Imi place Florin Chilian. Un om c-o chitara... :P
Nu ai înțeles că îndrăgosteala mea nu e de durată? Care un an? :D
DeleteȘi.. care-i treaba cu Florin Chilian? Are și el melodii faine, care-mi plac și le ascult de ani de zile, dar în articolul ăsta nu am zis nimic de el, ci de Florin Chiriac, tipul din poze și filmulețe :D
Esti nestatornic tare :)) Ar fi frumos sa fie de durata, ai avea timp sa te bucuri de oras asa cum ti-ai dorit. Si fara regrete, hihi.
DeleteDa, Radu, mi-am dat seama ca am scris Chilian la cateva secunde dupa ce am apasat butonul de publicare :P Treaba e ca ma gandeam ca li se aseamana numele si se pare ca degetele mele au decis sa scrie la ce se gandeau :)))
Li se aseamănă atât de mult încât unii chiar îi încurcă (nu mă refer la tine, ci am găsit pe google :D )
Delete