Monday, January 11, 2010

in the silence

Mi-am dat seama că vorbesc prea mult. Îi spuneam azi unei amice acest lucru. Aşa sunt eu, aşa am fost mereu, îmi place să discut despre tot, să lămuresc din start treburile, să fie totul pe înţelese....problema e că nu toţi vor să asculte, şi mai marea problemă e că nu toţi înţeleg motivele discuţiei.

Unele persoane adoră discuţiile, ascultă şi comunică eficient, altele preferă liniştea şi necunoscutul. O persoană dacă îşi pierde misterul devine plictisitoare. Aşa e de cele mai multe ori ..aşa se întâmplă şi ştiţi asta. Cineva care ţi-a expus şi ţi-a dat totul îşi pierde interesul în ochii tăi. Îmi fuge gândul la Ghiocela şi la felul ei de a se comporta pentru a nu-şi satura niciodată soţul...

Am considerat că a comunica te ajută, te apropie îţi dă certitudinea clarităţii sentimentelor şi trăirilor...
m-am înşelat de aceea de azi voi fi mai tăcut...de fapt mi-am propus mai de mult treaba asta ...

P.S. ..iar va zice Mircea că sunt EMO, dar m-am tuns aşa că nu mai merge
de la mine, 
numa' bine

3 comments:

  1. Iar eu vorbesc foarte puţin deobicei. Am încercat să vorbesc mai mult dar am constatat că nu am cu cine.

    ReplyDelete
  2. linistea e placuta, intr-adevar...
    dar ca sa poti fi autentic in tacerea ta [adica sa o intelegi, sa o traiesti] si sa nu izbucnesti la cel mai mic impuls ai nevoie sa intelegi anumite lucruri...

    iti pot recomanda un sait... http://www.putereaprezentului.tk/

    nu ma intreba cine sunt si sincer, n-am nicio idee de ce ti-am scris acest comm... [cred ca din dorinta de a te ajuta :) ]

    ramai cu pace!

    ReplyDelete
  3. multumesc pentru vizită şi gânduri. O zi bună

    ReplyDelete

Atenție: Este activată moderarea comentariilor pentru articolele mai vechi de 10 zile!

Ha, 2020, învie blogul, prin YouTube

Vreau să revin pe YouTube și să reluăm ce făceam cândva... poate, poate, ușor, ușor, revin și pe blog Dacă vă place și vreți să mai vedeți,...