Într-un sanatoriu de nebuni, de undeva din țară, toți pacienții se credeau frunze. Vine inspecție de la București. La primul etaj intră inspectorul și zice:- A venit toamna!
Buf! Toți cad, capete sparte, mâini, picioare rupte...tot tacâmul. La al doilea etaj intră inspectorul și zice:
- A venit toamna!
Buf! toți cad, capete sparte, mâini, picioare frânte...Tot așa și la al treilea și la al patrulea.... ajunge la al cincilea:
- A venit toamna! Nimic! - A venit toamna! Tot nimic!
- A VENIT TOAMNA! Nu cădeți?
- Bă tu ești bou !?! Nu vezi că noi suntem CONIFERE!?!
***
Încă de la școala generală am fost învățați despre ecosisteme și despre circuitul vieții în natură, despre plante și animale, despre echilibrul lor.
Mai exact, am fost învățați că nu trebuie să „regretăm moartea frunzelor” sau căderea lor, fiindcă toate frunzele și crengile care cad toamna, formează un strat de îngrășământ natural la sol, strat care trece prin niște transformări iarna, astfel încât primăvara când se topește zăpada ajută la creșterea unei noi generații de plante. Asta ar fi pe scurt, procesul de reciclare natural și formarea de humus.
Acestea fiind spuse, nu înțeleg
De ce sunt măturate frunzele căzute toamna?
Nu știți că de fapt omorâți viitoarele plante?
Evident, nu vorbesc acum despre străzi și trotuare, fiindcă e normal ca acestea să fie păstrate curate. Chiar dacă pe vreme uscată, mai frumos e un covor de frunze decât asfaltul, atunci când plouă se face o „mâzgă” groaznică din amestecul de apă și frunze călcate în picioare sau roți de mașini.
Nu, nu vorbesc de locurile circulate, ci vorbesc despre spațiile verzi, pe care cetățenii, din exces de zel, le mătură de nu mai rămâne fir de praf sau urmă de frunză. Chiar vi se pare că e mai frumos ca în fața casei (curții) să aveți un petec de pământ sterp, decât un strat multicolor de frunze?
Și asta se aplică în zonele în care mai există acele petece de pământ și nu s-a asfaltat sau pavat tot. Și nu vreau să mă leg acum de dimensiunea acestor spații, care puteau fi mai mari, mai ales pe anumite străzi lăuntrice care nu au așa mare trafic pietonal, deci nu ar fi nevoie de un trotuar atât de mare încât să parchezi un camion.
Mai bine, în aceleași dimensiuni ale carosabilului era mărit spațiul verde, în defavoarea zonei pietonale. Și nici nu vreau să mai zic de spațiile verzi care dispar în favoarea locurilor de parcare, așa cum s-a întâmplat pe strada Brăilei. Nu mai amintesc despre asta fiindcă atunci când sunt la volan (ceea ce nu se întâmplă prea des) și eu caut locuri de parcare, așa că nu pot fi obiectiv. Aveam chiar și poze din timpul transformării de pe strada Brăilei, dar nu le mai găsesc.
Și încă o chestie, revenind la frunze și la aspectul natural al frunzelor căzute:
Ce se întâmplă cu zecile/sutele de kilograme de frunze măturate?
Sunt măcar folosite undeva ca îngrășământ, sau ajung tot la groapa comună?Voi nu vă puneți astfel de întrebări? Sau sunteți toți genul de comozi care preferă să nu știe, să nu afle... să își vadă de propriile interese.
Eu sunt mai naiva. M-am intrebat mereu de ce se matura frunzele, insa nu pentru ca as fi stiut faptul ca ele contribuie la buna desfasurare a reciclarii naturale, ci pentru ca le gaseam atat de minunate pe alei, pe trotuare, in parcuri. Nu ma deranjeaza nici pe vreme ploioasa, la urma urmei nu iesim incaltati in slapi toamna, cand ploua.
ReplyDeleteMi s-a parut intotdeauna ca o frunza cazuta e frumoasa acolo unde a cazut sau unde a purtat-o vantul. E ceva extraordinar de frumos in aranjarea naturala a lumii inconjuratoare si nu inteleg de ce ar trebui sa intervenim cu matura.
Si da, sa ,,cureti" spatiile verzi de frunze mi se pare prostie crunta. Cum spuneai si tu, daca in cazul trotuarelor si strazilor se intelege, cu spatiile verzi ce au ? Ma distreaza cum ii apuca pe unii zelul si curatenia exact cand nu trebuie, unde nu trebuie.
idem Colorbliss...nici eu nu pot spune ca stiam de contributia frunzelor la reciclarea naturala, dar este cu siguranta motivul pentru care mi-a placut tot timpul acest anotimp: ador culorile de toamna..si sa ma plimb prin parc sub o ploaie de frunze aramii/aurii...se gandesc si ei sa curete strazile cand ti-e lumea mai draga si ne lasa cu peisaje cenusii, deprimante...
ReplyDeletenu m-am intrebat niciodata unde ar putea duce frunzele, dar am asa un gand ca le aduna pe toate intr-un singur loc si le da foc..nu le arunca ei pur si simplu la groapa de gunoi..foarte ingenios, nu? ..
Bine ați revenit dragelor.
ReplyDeleteȘi eu sunt fan peisajelor de toamnă, stau și salivez prin parcuri unde stratul nu e încă distrus de pașii oamenilor, mai ales seara, sau noaptea...la lumina lunii sau lumina caldă a felinarelor...(depinde de oraș și de felul de iluminare stradală)
@Colorbliss: Nu mergem în șlapi, dar eu merg în teniși, și nu e prea comod să mă scufund în mâzga aia sau să alunec exact când îmi e lumea mai dragă...
@Diana: nu știu legat de aruncat sau incinerat, oricum sunt irosite...ba, dacă sunt arse, mai poluează și atmosfera.
Dar nu pot să nu mă minunez, voi CHIAR nu știați de humus(en / ro)?
Ce se mai învață la școli în vremurile astea??