În fiecare an, în a treia sâmbătă din luna august se sărbătorește Ziua Internațională a Geocaching-ului. Prima dată s-a întâmplat în 2011 – conform acestui anunț de pe FB dar eu am aflat despre ea abia în 2016, de aceea doar din acel moment am început să adun suvenirurile:
De ce e ziua asta în august, dacă aniversarea Geocaching-ului e în luna mai? Habar nu am! Vă las pe voi să aflați și să mă lămuriți data viitoare când ne întâlnim!
Chiar dacă poți primi acest suvenir indiferent ce geocache ai găsit, eu încerc să fac evenimente dedicate pentru fiecare zi specială precum aceasta și pentru fiecare suvenir. Cu cât mai special evenimentul, cu atât mai bine. De obicei e vorba de o drumeție, o excursie, o pedalare… ceva special, ceva mai mult decât un Meet & Greet la colțul blocului.
Anul trecut am decis că ar fi fain să sărbătorim Ziua Internațională a Geocaching-ului printr-o drumeție pe Ceahlău, până la cabana Dochia: https://coord.info/GC8WYY8
Știam deja că o parte din jucătorii din Iași erau doritori de somn la cort, iar eu aveam dor de ducă și dor de Ceahlău (că nu mai fusesem de câțiva ani buni) așa că evenimentul ăsta a picat ca uns pentru toți!
După ce s-au terminat înscrierile și am stabilit cine în ce mașină merge până acolo, sâmbătă 15 August, dis-de-dimineață au plecat din Iași: geo2cat și exploraptor cu petro la volan, urmând ca de la Bicaz să-l culeagă pe iuly20_07. Geo-Dooby a plecat și ea din Iași cu o parte din bagajele celorlalți, cu subsemnatul la volan și Kathyusha în dreapta, urmând ca din Roman să o luăm pe Flori (sor-mea), singurul non-geocacher (muggle adică) din tot grupul.
Așadar la Bicaz echipa era completă cu 7 persoane și toate mașinile erau pline… Ce să-i faci, Geo-Dooby e mare, dar nu are decât trei locuri…
Ne-am întâlnit cu toții abia la baraj, ne-am salutat, Dooby a mai luat o parte din bagaj ca să fie mai mult loc în mașinuța lui Petro, apoi am plecat împreună spre Izvorul Muntelui.
Am intrat în traseu pe la Curmătura Lutu Roșu în jur de ora 08:35 și ne-am “ocupat” de toate cutiile de pe traseu. Eu le găsisem deja, Petro era owner… așa că vânătoarea era pentru restul grupului.
Am avut parte de vreme frumoasă și o urcare într-un ritm acceptabil. Având în vedere că majoritatea erau novici, eu cred că ne-am descurcat de minune!
Desigur, am făcut pauze peste tot pe unde erau cutii, dar și pauze de odihnă necesare pe traseu.
Am plecat, e drept, cu temerea că vremea se poate strica. Din toate subiectele de discuțiile pre-eveniment, asta cu vremea urâtă era cel mai apăsător. Majoritatea eram hotărâți să mergem indiferent dacă plouă sau nu… Chiar și în dimineața plecării unii dintre noi (nu dau nume, te știi tu…) sugerau că mai bine coborâm în aceeași zi și dormim la cabană jos…
Ei ghici ce… racul e norocos și am prins vreme foarte faină tot drumul, până sus la cabană. Am oprit un pic la cabană, unii dintre noi au mâncat și băut câte ceva, dar nu am stat mult fiindcă știam că norocul nostru nu ține toată ziua.. Ploaia avea să vină deci era recomandat să punem corturile înainte de a se întâmpla acest lucru. Apropo, la Dochia servirea se făcea doar afară din cauza COVID și era plin de oameni peste tot! Nu am mai văzut așa aglomerație aici, dar e drept. nici nu am mai fost în august până acum.
Am prins vreme bună și cât timp ne-am instalat corturile…. sau, adăposturile. Da, fiindcă eu am vrut să experimentez ceva nou.. bivuac! Îmi luasem cu mine niște prelate (d-alea de grădină, nimic special) și mi-am improvizat un adăpost din bețele de trekking, două prelate, câteva cuie mari de la bazar și ceva paracord pe care-l aveam la mine… destul cât să încap eu, rucsacul și sacul de dormit…
La scurt timp după ce am terminat de pus corturile, a tras primul capitol de ploaie. Nu a durat mult așa că am mai putut socializa un pic după trecerea ei și am mâncat fiecare ce-a apucat (sau ce-a cumpărat de la cabană) Da, La fix am terminat treburile și am făcut tabăra, chiar înainte de ploaie.
Evenimentul propriu-zis a avut loc stând în picioare… căci era ud peste tot!
La scurt timp, oboseala și-a spus cuvântul și lumea a început să se retragă spre corturi, să se întindă un pic. O parte din grup s-a despărțit de tabără și a pornit înapoi spre cabană și Schit. S-au întors plouați dar măcar au mai găsit niște cache-uri!
Am încheiat seara cu vreo câteva partide de UNO în 4 .. căci restul 3 și-au luat somn, fiecare la “casa” lui.
Nici noi nu am mai rezistat mult și după ce am mâncat bătaie la propriul meu joc… ne-am retras toți la somn… Unii mai cu stil decât alții:
A doua zi, ca-n vacanță… unii s-au trezit cu noaptea-n cap, alții mai lent.. dar cu toții ne-am aflat în ceață! Nu mai ploua, dar umiditatea atmosferică era mult peste ce mi-aș fi dorit eu.
Și după ce ne-am făcut bagajul, cu încă o trecere pe la cabană și o vizită de arhivare a GC6PMF5 am pornit cătinel, cătinel pe traseul de întoarcere, respectiv Jgheabul cu Hotar. Când se arhivează o cutie, trebuie și scoasă din teren… evident!
Umezeala din atmosferă și ploaia din ziua anterioară și de peste noapte au făcut traseul de coborâre destul de umed… Și poate știți deja că e destul de abrupt…
Deși nu a fost oficial niciun CITO organizat, asta nu ne-a împiedicat să adunăm ceva gunoaie de pe drum… Nu-mi amintesc exact cum, dar unul din saci a ajuns la Cătălin și l-a cărat el o bună parte din drum… Cu o mână pe sacul de gunoi, cu o mâna asistare la coborâre…
Drumul de întors a avut o sumedenie de peripeții, am alunecat. am picat. ne-a căzut termosul în cap… ne-am întâlnit cu drumeți pantofari care urcau și ei la cabană… total nepregătiți, ca de obicei! Și în cele din urmă am ajuns la capăt.
Cam asta ar fi povestea pe scurt. Un mod inedit de a sărbători Ziua Internațională a Geocaching-ului, o excursie, spun eu, memorabilă pentru toți! Ce s-a mai petrecut rămâne în amintirea participanților. Vă las să citiți impresiile lor în log-urile de pe listing-ul evenimentului: https://coord.info/GC8WYY8
Anul acesta, Ziua Internațională a Geocaching-ului pică Sâmbătă 21 August!
Tu ți-ai făcut planuri?
Nu uita că pentru a publica un eveniment, trebuie să-l trimiți spre review cu cel târziu 14 zile înainte de data la care va avea loc. Mai sunt 20 de zile până atunci așa că ai destul timp să planifici ceva interesant.
Eu am ceva planuri foarte îndrăznețe, o nouă excursie într-un loc inedit, ceva demn de o așa zi importantă. Dar despre asta, vă voi scrie data viitoare!
