Vizitând Egeskov (bike-geocache-castle trip)

Am decis că am să profit cât de mult pot de vreme, de timpul liber și de bicicletă, pentru a vizita cât de mult pot din împrejurimi. Și uite cu asta pot spune că am început: o excursie la castelul Egeskov. E o combinație între bike trip, castle trip (visit) și geocache trip.

Recunosc, ideea de a vizita castelul Egeskov a venit din partea lui Silviu (despre care am mai scris recent) și probabil că nu am fi făcut-o acum ci am fi amânat-o, dacă nu eram constrânși de faptul că Cyrielle mai avea să petreacă doar câteva zile în această țară, înainte de a se întoarce pe meleaguri franceze...

Distanța nu e mare, aproape 30 km dus, dar fiindcă e mult de vizitat la castel (informații găsite pe site) am decis să plecăm dimineață, cât mai devreme, pentru a avea ziua întreagă la dispoziție. Așadar în ziua de miercuri 30 aprilie pe la ora 8 dimineața, am pornit pe drumurile însorite ce duc la Castelul Egeskov.

Vremea era excelentă pentru pedalat, așa cum nici nu te-ai fi așteptat, așa cum nu mai văzusem de mult.
După cum vă spuneam, am plecat pregătiți nu doar pentru o drumeție de la punctul A la punctul B ci pentru o excursie de geocaching, așa că luasem cu mine hărți și lista cu opriri. Am plecat dimineața fiindcă voiam să ajungem cât mai repede la destinație, să putem vizita castelul și grădinile sale pe îndelete și fără grabă. Știind deci că suntem grăbiți, am sărit peste cele două cache-uri pe care le pregătisem pentru localitatea Højby (prima de pe parcurs).

Dar presupunerea mea că „ne grăbim” fu greșită, și după un consult cu Silviu și Cyrielle, am decis să oprim la toate cache-urile acum, nu la drumul de întoarcere :)

Fiindcă nu mă puteam baza pe telefon pentru a naviga (din cauză că bateria nu ar fi rezistat tot drumul), îmi făcusem hărți înainte de plecare, așa cum vă spuneam adineauri.

Și fiindcă uneori navigarea prin necunoscut, chiar și cu hartă, poate aduce mici probleme, iată că la o intersecție am greșit drumul... Trebuie să mă înțelegeți: nu aveam hartă oficială la o scară acceptabilă, ci printasem harta de pe geocache.com (hartă google). Ei bine, una vezi pe hartă și altfel arată în teren.

Mica mea greșeală nu a fost gravă fiindcă mi-am dat seama de ea în scurt timp. Am fi putut să ne întoarcem, dar tocmai ce ne chinuisem să urcăm un deal... și nu voiam ca efortul să ne fi fost în zadar :(

Cum și acest drum pe care ne aflam, tot acolo ajungea (doar cu un mic ocol), am votat democratic și am decis să continuăm pe acesta. Știți cum se spune: „tot răul spre bine”! Zic asta fiindcă pe acest mic ocol mai era un cache pe care eu nu-l luasem în calcul, adică nu-l aveam stocat pe telefon, ci doar îl vedeam pe hartă.
Am considerat că ar fi o adevărată risipă să nu-l facem, așa că am pornit spre el și prin apropiere mi-am permis aroganța să dau drumul conexiunii de date ca să pot accesa aplicația mobilă care-mi citește cache-urile. M-a costat, dar a meritat!

No, amu e drept, cache-ul poate l-am fi găsit și fără să-l descarc în telefon, dar ar fi durat mai mult :) Asta să-mi fie învățătură de minte, să iau în calcul și rutele alternative pe viitor, ca să stochez și alte cache-uri.

După aceste peripeții, întorși pe drumul corect, pe la ora 11:15 ajungeam la Castelul Egeskov, destinația noastră pentru această zi.

Bietul la intrare e de 180dkk, și include accesul la tot ce e de văzut acolo (nu include băuturi sau răcoritoare de la butic, nici suveniruri sau plimbarea cu segway, dar include accesul la toate muzeele, grădinile și castelul propriu-zis)

Primul lucru pe care l-am făcut acolo a fost plimbarea prin copaci :) (da, tot maimuță am rămas)

Reveniți pe sol am atacat provocarea labirintului și am continuat cu vizita la muzee. Ai la dispoziție un muzeu  (să-i zicem așa) al pompierilor, un muzeu al motocicletelor, unul pentru autovehicule și aparate de zbor și multe altele.

Poate cele mai importante din tot ce găsești acolo sunt grădinile castelului. Este permis și chiar recomandat să vii și să faci un picnic în familie în cadrul castelului și să te bucuri de minunățiile naturii.

Mi-a plăcut castelul pentru că era, ca în filme, înconjurat de apă... Din păcate, podul era atât de vechi încât nu mai prezenta siguranță așa că accesul era blocat la intrarea respectivă.

Da, mi-a plăcut apa ce-l înconjura și aspectul general, dar în castel am fost dezamăgit.... Prea multe uși închise, prea multe etichete cu „privat”, prea puține de văzut. Eu sunt omul curios, care trebuie să vadă tot.. de exemplu, oare ce era în spatele acelei uși camuflate în perete? (foto dreapta)

Din castel, o privire asupra podului despre care vă spuneam mai devreme...

Interesant a fost că era permis accesul în podul castelului.. asta chiar mi-a plăcut! Faptul că era plin de jucării și machete acolo nu era atât de interesant, dar pe mine m-a atras construcția, nu conținutul :D

Pe la ora 16 încheiam turul nostru la castel și luam prânzul, undeva lângă parcarea de biciclete, în fața labirintului. Inițial am zis că mergem în labirint și mâncăm în mijlocul său, dar cum acesta era afară din curtea castelului (acces gratuit) nu era la fel de bine întreținut, așa că în mijloc nu am găsit decât rămășițele unor bănci. Dezamăgitor, sincer.... să te chinui atât să ajungi în mijloc, ca acolo să nu găsești nimic interesant.

După masă, am mai făcut câteva cache-uri de pe listă. Unul din ele era un multicache care ne-a dus la alt punct de interes: moara de vânt din Egeskov.
(multi cache e un cache pentru care nu ai coordonate directe ci o serie de „ghicitori” de rezolvat. Acesta avea 3 etape, la fiecare fiind nevoie să găsești anumite indicii pentru a calcula coordonatele.)

Dacă nu era cache-ul habar nu am fi avut de existența acestei mori de vânt, așa că a fost o surpriză plăcută. Din păcate, accesul vizitatorilor nu era încă permis (abia din mai urma să deschidă), așa că ne-am mulțumit cu vizitarea la exterior :D

După ce am epuizat lista de cache-uri din zonă, am pornit spre casă. Se putea citi oboseala pe fețele camarazilor mei de drum, dar cu toate acestea a fost o tură minunată. Se pare că ideea de a opri la cache-uri pe drumul spre castel a fost foarte bună, fiindcă acum la întoarcere, obosiți fiind, nu ar mai fi fost atât de interactiv.

Ne-am întors acasă când soarele arunca lumini portocalii spre noi. (undeva pe la ora 21). Ne-am mai oprit și pe drumul de întoarcere la câteva cache-uri, ba chiar a fost și unul pe care nu l-am găsit, deși l-am căutat mai bine de jumătate de oră tustrei. Era unul din cele pe care le-am sărit dimineață, în localitatea Højby. Fiindcă erau prea multe gunoaie în pădurea respectivă, am renunțat să mai căutăm.

Conform hărții de mai jos (am încercat să o fac precisă) am parcurs vreo 62km, dar nu se pune în calcul faptul că în timp ce căutam multicache-ul am parcurs unele drumuri de două ori, pin jurul castelului...:)

A fost o zi cu adevărat minunată! Vă mulțumesc!