Și de ce am fost la Iași?

Să dau o mână de ajutor lui Adi. Deși la vremea când am ajuns eu acolo munca era în toi, și mare parte din renovare se făcuse, tot am mai avut de treabă. Nu voi puncta ce am făcut pe zile, ci doar așa..pe scurt

• Am început cu niște drumuri cu mașina, în încercarea de a repara un circular mare...am reușit în cele din urmă și sper să țină cât mai mult.

• Apoi am avut un sezon de spart betoane. Nu prea mergea treaba cu sculele existente așa că a fost nevoie de artileria grea:

• am cărat pietrele rezultate și am înlocuit țeava de canalizare

• Apoi, fiindcă totul trebuia acoperit am preparat betonul necesar, la lopată, apoi l-am cărat și turnat în locul cu pricina.

Să zicem că asta a fost partea dificilă și extenuantă, dar a urmat partea cea mai plăcută, și anume:

• realizarea unui pat dublu, la înălțime. Mai întâi pregătirea materialului: alte drumuri, tăieri la circular, tras la abric și debitat semifabricat, toate astea, de fapt, într-o pauză de la spargerea betonului. 

• Abia după ce am terminat cu betonul m-am apucat realmente de tăiat și șlefuit lemnul pentru pat din semifabricatele pregătite anterior.

• A urmat montarea patului în locul stabilit

• realizarea scării

 

• un drum până la Roman, să îl duc pe tata care tocmai se externase de la Spitalul de Recuperare;
• un ocol pe la casa lui Sena și înapoi la Iași să îmi continui treburile;
• realizarea unor etajere în spațiul de sub pat

Tot lemnul fiind tăiat în prealabil și șlefuit bine cu două tipuri de mașini de șlefuit.

• De asemenea am stat ceva timp și la pădure, ca să cumpărăm lemn, cam jumătate de zi

• cealaltă jumătate lucrând la modificarea unor banchete pentru un microbuz.

Duminică am fost șofer pentru un grup de nuntași... i-am dus duminică la Ruginoasa (Neamț) și i-am adus înapoi la Iași luni dimineața. La dus, am mers frumos...din câte am auzit le-a plăcut..dar la întors i-am cam zdruncinat cu vreo două frâne din scurt....mai ales că erau cam adormiți. Scuze!

Am lucrat cam toată ziua fiindcă de asta am venit. Când vin pentru plimbare, mă plimb, când vin cu treburi îmi fac treaba...Dar, a fost o plăcere, ca întotdeauna!

Îmi pare rău că nu am mai ajuns la întâlnirea HPM și că nu m-am întâlnit cu Liviu sau Diana, dar ... „nu au intrat zilele în sac”.

Gata, cu acest scurt rezumat cred că am ajuns la zi cu blogul... acum soooomn :D

de la mine, 

numa' bine