Sunday, February 28, 2010

1 Martie vs 8 Martie

Sunt multe dar nu misogin, şi nu scriu acest articol pentru că nu vă iubesc fetelor, ci fiindcă sunt sătul de confuzii.


Ziua Femeii este pe data de 8 Martie!!

Așa e de când mă știu, așa era când eram la grădiniță şi făceam poze cu capul băgat în șablon, astfel încât să iasă o felicitare pentru mamă, așa era la școală când duceam flori mamei și mărțişoare fetelor şi doamnelor profesor, așa e de când lumea. Pe 1 Martie era obiceiul ca fetele să aducă mărțișoare băieților. Asta se întâmpla la școală și liceu.

Nu sunt egoist, nu vreau să sugerez că 1 Martie ar fi ziua bărbatului, noi nu avem aşa ceva .. și cui îi pasă?? Bărbații au destule motive de beție și de făcut totul după poftele egoiste, nu le trebuie încă unul. Și dacă nu au, creează motiv. Să revenim...1 martie nu este deci ziua femeii, nu este nici ziua bărbatului, deși așa se obișnuia acum 6 ani. Dacă e musai să fie ziua cuiva, atunci e ziua Primăverii. E ziua naturii fiindcă revine la viață.

Nu zic că voi fetele nu ar trebui să primiţi o floare, sau un mărţişor, dar să nu simţiţi că cineva e obligat să facă un anume lucru pentru că e ziua voastră. Pe 8 Martie puteţi avea pretenţii :P

O simplă căutare pe google îmi dă dreptate. Doar câteva site-uri publicitare, sau care vor să vândă anumite produse sugerează că 1 Martie e ziua femeii. Totul e comercial în ziua de azi. Ca să scoată cât mai mulți bani, ca vânzările să fie cât mai mari au mai inventat o zi internațională. Cum se poate să existe 2 sărbători internaționale a femeii, la 7 zile depărtare. Cred că voi inventa și eu 1 August, ziua internațională a celor cu numele Radu.. Așa ca să fie în ton cu sărbătorile: 1 Iunie ziua copiilor, deci și a mea, 1 Iulie ziua mea, 1 August din nou ziua mea...

La nivel național wikipedia /ro e de acord cu mine iar pe plan internaţional puteţi citi aici!

Câteva chestii despre 8 Martie găsiţi aici (prima pe listă în căutarea pe google). Lectură plăcută.

P.S. Ziua iubitei e în fiecare zi.
P.P.S. Mă refer strict din punct de vedere al mărţişoarelor, că respect, grijă şi bunătate ar trebui să  primiţi în fiecare zi, iar florile indiferent de ocazie....

îmi fac de cap

Joi, ultima zi din săptămână..pentru cei din grupa mea, fiindcă avem vinerea liberă "by default". Semestrul trecut a trebuit să îmi aranjez eu orele în aşa fel încât să scot o vineri liberă, să merg la alte grupe şi alte trucuri dintr-astea.

Din fericire semestrul ăsta nu mai e nevoie şi nici nu s-a schimbat încă orarul. Sper să nu se schimbe fiindcă mie îmi convine. Chiar dacă e mai încărcată săptămâna, e tare bine cu weekend-ul mai lung.

Cum ziceam, joi începe weekendul pentru noi :D

Saturday, February 27, 2010

add?

Mi-am dat seama că aproape nimeni nu citeşte descrierea pe care o faci în fereastra de "adăugare contact" de la messenger.

O parte din voi poate nici nu ştiu ce e aia, deci nu o folosiţi, şi din acea cauză nu sunteţi obişnuiţi să căutaţi detaliile când cineva vă adaugă în listă. E cam ciudat să dai add, se te prezinţi şi apoi să fii întrebat " da cine eşti?"

de la mine, 
numa' bine

Spălătorie auto

Având în vedere că se găsesc de cumpărat mufe şi furtune pentru hidrante, ar trebui să ne spălăm şi noi maşinile aşa! Sau să îmi deschid o spălătorie :)

Thursday, February 25, 2010

Me or him??

Vorbeam cu Caza acum ceva vreme despre problema fidelităţii. De exemplu el nu are nici o problemă în a ieşi cu o fată care are deja prieten, nici dacă el are prietenă la rândul său. Îmi spunea că dacă mie îmi place de cineva nu ar trebui să mă oprească acest lucru.

Laura


Fiindcă tot am amintit de ea într-un articol anterior, şi fiindcă azi este ziua ei, ar fi cazul să vă vorbesc puţin de fata lui Sena. Eu am cunoscut-o pe Laura prin clasa a 12-a, când aniversa un anişor... adică acum 5 ani.

Tuesday, February 23, 2010

aş alerga....

fiindcă ABSOLUT NIMENI nu poate înţelege ce simt,
eu te înţeleg pe tine şi de aceea vreau să îţi fie bine.
IARTĂ-MĂ pentru tot.



voi nu încercaţi să înţelegeţi, luaţi ca atare sau ignoraţi

Primăvară, primăvară

...bun venit la noi la ţară

A venit în sfârşit căldura mult aşteptată. Nu ştiu cât va dura de data asta, dar sper la o minune...

A ieşit lumea la plimbare, a început şcoala (facultatea) se plimbă lumea pe biciclete, role, promenade prin parcuri, giugiuleli pe bănci ...ce frumuseţe.

Azi am terminat mai devreme cursul, sau mai bine spus, ne-a dat drumu mai devreme şi până pe la 17 când începea cursul de engleză, am avut 2 ore de consumat. Am mers alături de Dori până în centru fiindcă aveam treabă la ING şi el căuta o frizerie, dar ajuns acolo s-a răzgândit şi a decis să plece acasă, eventual să caute la el în cartier o frizerie. Eu am intrat în bancă şi am descoperit că nu aveam nimic nou de descoperit referitor la tranzacţiile cu cardul...nu mi-a mai încărcat contul Universitatea (nu încă). Toate acestea au durat mult mai puţin decât mă aşteptam şi am avut destul timp cât să mă mai învârt prin centru şi pe Nicolae Bălcescu.

Aveam de făcut tema pentru cursul de engleză (că aseară numa de temă nu îmi ardea mie) aşa că am găsit un parc comod, care probabil la vară va fi şi mai frumos, când totul e verde şi bazinele sunt pline cu apă. Oricum, a fost numai bun pentru ce aveam nevoie: o bancă pe care să stau să scriu.

Interesante construcţii decorative în parcul ăsta, şi bineînţeles primul meu gând a fost, oare în câţi paşi ajung pe piatra aia din faţă? Apoi am analizat mai atent şi mi-am dat seama că probabil nu ar susţine greutatea corpului meu, şi amenda pentru distrugerea unui bun public ar fi fost usturătoare. Tot vreau să mă caţăr pe ea...e o tentaţie inexplicabilă. Nu până la partea aia fragilă şi aproape orizontală, dar măcar cât prezintă siguranţă.

Din păcate pentru mine, sunt destul de raţional şi conştient de faptul că  poliţia patrulează pe acolo, că e un loc public şi că pot să o încurc oleacă prin nebuniile mele. Şi totuşi tare ispititor arată :P

Am terminat repede tema şi mi-a mai rămas cam o oră la dispoziţie. Nu aveam ce să fac aşa că am început să mă plimb de colo colo de-a lungul străzii. Mergeam mai repede decât orice maşină, şi nu, nu am prins superputeri ci era doar un trafic infernal.

M-am întâlnit cu Mihai, şofer pe Maxi-Taxi..mergea în sens opus mie, dar fiindcă eu nu aveam nici o destinaţie în cap am făcut stânga împrejur şi am mers înapoi spre centru ....am depăşit  cam toate maşinile şi la un moment dat eram în paralel cu el (mă ajunsese din urmă) ...plictisit şi sătul de aglomeraţie  a zis că voi ajunge în centru înaintea sa; dar nu a fost aşa fiindcă eu ajunsesem la clădirea unde fac cursul, pe când el a continuat drumul până în staţie.
Tot mai aveam 30 minute până la curs, dar am intrat în imobil şi am ajutat puţin la aşezarea scaunelor că oricum nu aveam ce face.

Cursul a trecut rapid...e atât de scurtă ora asta de engleză că nici nu o simţi cum trece. Afară mă aştepta Radian, că el terminase mai devreme cursul şi împreună am plecat spre cămin.

e frumos că a trecut iarna, e frumos că a reînceput şcoala..e frumos că sunt iar plecat de dimineaţă până seara, că am cu ce să îmi umplu timpul şi acuş va fi şi mai frumos, şi mai uscat şi voi apuca, sper, să vizitez puţin mai mult oraşul; mai ales dacă îmi aduc bicicleta....

Singurul dezavantaj al primăverii e că o dată cu topirea zăpezilor ies la iveală toate gunoaiele aruncate în timpul iernii şi pe străzi şi trotuare e o mizerie totală, plus o mulţime de gropi, noroi, bălţi.

Dar, azi a fost bine...vremea asta însorită îmi face bine, mă simt ok. Da, cred că OK e cuvântul care mă poate caracteriza acum. Mi-am amintit de articolul recent al Anei: "ţo chei" doar că pentru mine acest OK înseamnă că mă aflu undeva pe o linie de plutire între "îmi e bine" şi "mă simt rău" (indiferent de ce fel de rău ar fi vorba)

Aaaa..am uitat să fac un anunţ: Pe Domnească este SuperOfertă la SÂNI ..deci ce mai aşteptaţi?
de la mine, 
numa' bine

Monday, February 22, 2010

s-a numit "acasă"

...timp de trei ani, şi e plin de amintiri şi încă îl iubesc...oh, Iaşi din nou!

Nu am fost de mult tare pe acolo şi aveam atâta lume de revăzut. Am promis că voi veni după sesiune, dar vacanţa a fost scurtă: tei zile la Galaţi, de miercuri până vineri la Roman, sâmbătă dimineaţa înapoi la Galaţi la curs de engleză, sâmbătă după-amiaza voiam să plec în Iaşi...

Dar planul nu a fost înfăptuit...fiindcă petrecutul unei nopţi acolo implica cazarea mea undeva şi nu am vrut să deranjez pe nimeni. Un tren de noapte ar fi fost bun fiindcă aş fi azut duminica întreagă la dispoziţie începând cu primele ore, dar din lipsa acestei variante am optat pentru un microbus, care pleacă la ora 06.00 din Galaţi.

wicked

What a wicked game to play
To make me feel this way
What a wicked thing to do
To let me dream of you

no more toys

Nu ştiu cât e de bună analogia dar imaginaţi-vă că sunteţi copii şi aveţi o jucărie preferată de care sunteţi nedespărţit. Voi presupune, fără a încerca să discriminez, că ai o maşinuţă cu care te joci mereu..o iei peste tot în buzunar sau în mână. La un moment dat, fără să bagi de seamă, pierzi maşinuţa, sau poate a fost luată de cineva. Cum e posibil, te întrebi, ai fost foarte atent! Şi apoi urmează partea de tristeţe..plânset, suferinţă..dor. După atâta chin primeşti altă maşinuţă de care te ataşezi şi cu care ai vrea să petreci la fel de mult timp. Totul e ok, fericirea dă pe afară..radiezi şi eşti mereu binedispus. Dar scoţi deodată maşina din buzunarul unde o păstrai şi observi că s-a rupt o roată. Nu e grav, eşti calm...nu e prima oară când repari o jucărie.

Saturday, February 20, 2010

revenire

Am revenit. Mi-aţi simţit lipsa?

Am mai schimbat câteva chestii. Da, în primul rând titlul.... Deşi din 2006 tot se numeşte Thoughts ..am descoperit prea multe nume asemănătoare prin  blogosferă. Şi din dorinţa de a fi unic (dorinţă permanent prezentă în gândurile mele) am renunţat la numele englezesc :)

Da, e  cam negru template-ul... şi mai am de muncă la el, dar structural îmi place..adică aşezarea widget-urilor în div-uri...am muncit la el oleacă, şi mă disperă că nu e tocmai 100% compatibil cu aplicaţia blogger de rearanjare, ceea ce îmi mai dă de muncă.

Momentan e bine, şi voi avea pe ce să lucrez. Se vor produce şi alte schimbări pe aici, aşa în paşi mici....

Vă doresc o vizită plăcută şi sper să reuşesc să recuperez tot ce nu am scris în recenta mea "pauză".

PS: aştept sugestii şi critici :P

de la mine, 
numa' bine

Thursday, February 18, 2010

Poftim maturitate...

foto source via google image search
finalmente vacanţă....şi am plecat acasă doar pentru o programare la doctor. Mă aştepta cardiologul, care era, spre surpriza mea, o domnişoară doctor mai exact...(dar nu vă gândiți la prostii, că nici nu am mai intrat în cabinetul ei....aflați mai jos de ce)

După cum am  mai spus, eu am obiceiul de a ajunge mereu mai devreme la întâlniri... de fapt cam oriunde aş merge deci am ajuns la cabinet cu jumătate de oră mai devreme decât eram programat (a.k.a. ora 17.30). Mai erau câteva persoane în aşteptare pe scaune dar am găsit loc să stau şi eu (noroc că nu sunt foarte mare). A ieşit pe la 17:10 persoana care se afla înăuntru la consultaţii, şi a intrat domnul care stătea în dreapta mea. Bătrâna care ieşise era așteptată în sală de ginere şi nepoată aşa că s-a mai eliberat sala la plecarea lor.

Wednesday, February 17, 2010

shoot first....

În unele ţări există prezumţia de nevinovăţie, cică şi la noi dar unde?

La noi poliţistul vede orice om drept infractor şi îl tratează ca atare. Hai, nu chiar pe toţi..dacă eşti îmbrăcat bine şi ieşi dintr-o maşină faină...sau ştiu eu ce funcţie ai, nu are cum să se uite urât la tine....legat de subiect vă voi povesti două peripeţii de ale mele, una mai veche, alta mai nouă, care de altfel m-a determinat să scriu articolul acesta.


Wednesday, February 03, 2010

sesiune în imagini

Înseamnă   nuanţatoare, creioane, pixuri ...
...stilou şi caiete

Înseamnă  multe probleme de rezolvat, multe desene de făcut şi refăcut

Înseamnă  un birou o lampă şi un teanc de foi, caiete şi cărţi

... manuale şi cafea (sau în cazul meu ciocolată din când în când)...

... zile petrecute de unul singur într-o sală goală.

Înseamnă un campus universitar plin de fiţuici aruncate după examen
de ce nu le păstraţi până găsiţi un coş de gunoi? Sau să le daţi mai departe la alţii, cum am văzut că se procedează ...

Ha, 2020, învie blogul, prin YouTube

Vreau să revin pe YouTube și să reluăm ce făceam cândva... poate, poate, ușor, ușor, revin și pe blog Dacă vă place și vreți să mai vedeți,...