Saturday, May 17, 2008

remember

Aceasta este o scrisoare nostalgică, adresată celor care fac parte din generaţia NOASTRĂ, GENERAŢIA X. Născuţi la sfârşitul anilor 80, vedem acum în anul 2006 cum casa părinţilor noştri este de 50 de ori mai scumpă decât atunci când au cumpărat-o ei, şi realizăm că noi o să platim pentru casele noastre în jur de 50 de ani.

Nu avem amintiri despre primii paşi pe lună, nici despre războaie sângeroase, dar ne pricepem la istorie şi la politică mai mult decât cred bătrânii, care bombăne în spatele nostru că "noi nu ştim nimic".

Suntem ultima generaţie care a jucat Ascunsea, CastelRaţele şi Vânătorii, Ţară, ţară vrem ostaşi, Prinsa, Sticluţa cu otravă, Pac Pac, Hoţii şi vardiştii, ultimii care au strigat Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) şi primii care am văzut desene animate color.

Noi am purtat jeanşi elastici, pantaloni evazaţi, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gaşcă. Băieţii şi-au scris numărul fotbalistului preferat cu pastă de dinţi pe tricouri, iar fetele şi-au cusut pe blugi steluţe şi inimioare.

Noi am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere şi nu am intrat pe baza de dosar la facultate. Am învăţat poezii în româneşte la grădiniţă, nu în engleză, şi am cântat MULŢI  ANI TRĂIASCĂ nu HAPPY BIRTHDAY la aniversări.

Spuneam mişto şi fain în loc de cool.

Am sorbit din ochi Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas.. şi cine zice că nu s-a uitat ori minte ori nu avea încă televizor. Noi trăgeam cu ochiul la scenele de dragoste din filme. Ne uitam la desenele animate de la italieni şi ne era ciudă că nu avem şi noi subtitrare să înţelegem de ce naiba s-a certat Mila cu Shiro. Ne uitam doar la Tom şi Jerry, Familia Flinstones şi la Dexter`s Laboratory, bineînţeles fără traducere. (unii se uitau şi la The Jetstones). Reclamele de pe posturile străine ne înnebuneau, şi abia aşteptam să vină şi la noi îngheţata Magnum, sau puştile alea absolut superbe de apă. Între timp, ne consolam cu Tango cu vanilie şi ciocolată şi clasicele bidoane umplute cu apă de la robinet, care turnate în cap ne provocau pneumonii. Şi uite un motiv bun să nu mergem la şcoală..

Noi am ascultat şi Ace of Base, şi DJ Bobo, şi Michael Jackson, şi Backstreet Boys, şi Take That, şi încă nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu ştia pasii, dar toţi dansam. Noi dansam doar blues-uri la petrecerile de sfârşit de an în rest sprijineam pereţii şi lăsam fetele să danseze.

Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atât de ABBA, şi de Queen, cât şi de noile nume gen 50 Cent şi Britney Spears. Dar bineînţeles că acum ascultam doar radio DEEA şi muzică house. Pe ei dacă îi întrebi, muzica a început cu Backstreet Boys, care nici "nu mai sunt cool acum, orikum!"

Am citit Licurici, Pif şi Hercule (care aveau cadou nişte jucării bestiale) şi am băut Cico şi sucuri la dozator fără să ne fie teamă că au prea multe E-uri, iar la şcoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fără teama de viruşi.

Noi ne uitam cu toată familia la Gică Hagi în '94.
Noi am ieşit în stradă la EURO şi agitam sticle cu pietre.
Noi am înjurat arbitrul care ne-a furat la meciul cu Danemarca, şi poate că tot noi i-am trimis 10000 de mail-uri "de dulce".

Noi nu ne dadeam BEEP-uri, ci ne fluieram să ieşim afară, noi nu aveam Dolby surround, tăceam toţi ca să auzim acţiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris şi jocuri de televizor, de care ne
plictiseam la o luna după ce le cumparam şi le uitam pe dulap, pline de praf.

Noi ne jucam cu jocuri LEGO, iar fetele aveau deja păpuşi Barbie. Abia asteptam la chefuri să jucăm Fântâniţa, sau Flori, fete sau băieţi, sau Sticla, sau Adevar sau Provocare, sau orice ne dădea un pretext să pupăm !pe gura! pe cine iubeam.
Noi suntem cei care încă "au mai cerut (sau li s-a cerut) prietenia", care încă roşeam la cuvântul SEX", care dădeam cu banul care să intre în farmacie să cumpere prezervative, pe care apoi să le umplem cu apă şi să le aruncăm în cap la colegi; care am completat mii de oracole, sperând că iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie "De cine îţi place?" că ne place de el/ea.

Noi am fost prima generaţie care încerca să faca brake dance. Primii care s-au dat cu rolele în stil agressive.


Este uimitor ca încă mai suntem în viaţă, pentru că noi am mers cu bicicleta fără cască, genunchiere şi cotiere, nu am avut scaune speciale în maşini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cădeau din greşeala pe jos, nu am avut pastile cu capac special să nu fie desfacut de copii, nu ne-am spalat pe mâini după ce ne-am jucat cu toţi câinii şi toate pisicile din cartier, nu am băut doar apă îmbuteliată, ne-am tăvălit şi bălăcit prin toate bălţile şi nu am ţinut cont de câte lipide şi glucide mâncăm.

Noi am auzit cum s-a tras la Revoluţie, noi am fost martorii a trei schimbări de bancnote şi monede, noi am râs la bancuri cu Bulă, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai ţinem minte emisiunea "Feriţi-vă de măgăruş".

Suntem o generaţie de învingători, de visători, de first-timers...

Dacă eşti de-al nostru... Felicitări!

Nu e creaţie proprie, dar mi-a plăcut foarte  mult cum sună. Eu doar am corectat diacriticele şi cratimele. Mulţumiri autorului

Ha, 2020, învie blogul, prin YouTube

Vreau să revin pe YouTube și să reluăm ce făceam cândva... poate, poate, ușor, ușor, revin și pe blog Dacă vă place și vreți să mai vedeți,...